Dezastru silvic în România: aproape 165.000 de hectare de pădure au fost afectate de uscare în doar nouă luni
Fenomenul de uscare a pădurilor din România a atins cote alarmante în primele nouă luni ale anului 2025, afectând aproape 165.000 de hectare de pădure, adică o suprafață echivalentă cu peste șapte ori mărimea municipiului București. Aceste date, furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, evidențiază gravitatea situației care se intensifică pe măsură ce condițiile climatice extreme devin o normă, nu o excepție, în peisajul forestier al țării.
O criză ecologică acută, generată de fenomene meteorologice extreme
De la începutul anului, temperaturile ridicate și perioadele prelungite de secetă au accelerat procesul de uscare a pădurilor, cu impact devastator asupra ecosistemelor forestiere. Anual, România pierde o parte semnificativă din pădurile sale, dar această cifră reprezintă de peste două ori media anilor anteriori, reflectând un trend alarmant de schimbări climatice.
Specialiștii avertizează că această uscare masivă nu afectează doar flora, ci și faună, biodiversitatea și stabilitatea ecologică a întregului patrimoniu forestier. În plus, peisajele devin mai vulnerabile la incendii și alte dezastre naturale, ceea ce pune și mai mult în pericol pădurile care acoperă aproape 30% din suprafața țării.
„Fenomenul de uscare este un semnal clar că sistemele noastre ecologice sunt sub presiune extremă, iar acestea nu pot face față mai mult timp fără intervenții concrete,” explică specialiștii în silvicultură. Impactul este resimțit și în economie, având în vedere importanța pădurilor pentru industria lemnului și pentru serviciile ecosistemice, precum conservarea solului și reducerea emisiilor de carbon.
Cauze și perspective pentru refacerea pădurilor afectate
Situația actuală se datorează, în mare măsură, schimbărilor climatice globale și lipsei de măsuri eficiente de gestionare durabilă a resurselor forestiere. De-a lungul ultimilor ani, Regia Națională a Pădurilor a și semnalat acumularea unor pierderi semnificative, dar amploarea și rapiditatea acestei evoluții au depășit așteptările inițiale.
Reprezentanții Romsilva subliniază că, pentru recuperarea pădurilor afectate, este nevoie de o strategie națională de reîmpădurire și de introducerea tehnologiilor moderne în gestionarea resurselor forestiere. Acestea trebuie să includă și măsuri de adaptare la schimbările climatice, astfel încât pădurile să devină mai rezistente și mai capabile să facă față condițiilor extreme.
În același timp, autoritățile au început să ia în calcul Planuri de interventie rapidă pentru zonele cele mai afectate, dar lipsa resurselor și birocrația rămân obstacole majore. Important este că, în contextul actual, conservarea pădurilor și refacerea lor trebuie să devină o prioritate națională, dacă Romania nu vrea să își piardă complet patrimoniul ecologic.
Implicații pe termen lung și ce urmează pentru păduri
Specialiștii avertizează că, dacă măsurile nu vor fi implementate prompt și eficient, trendul de uscare și defrișare sistematică se va intensifica în următorii ani. Riscurile pentru ecosistemele forestiere, biodiversitate și chiar pentru sănătatea oamenilor sunt din ce în ce mai mari dacă nu se intervine cu acțiuni ferme.
Ultimele studii și prognoze indică faptul că, dacă nu se adoptă politici de adaptare și conservare, România va pierde o parte semnificativă din pădurile sănătoase în următorul deceniu. În același timp, există și semne de speranță, în contextul mobilizării unor resurse și înțelegere mai largă a necesității de a proteja ecosistemele forestiere.
Deocamdată, peisajele uscate, zonele defrișate și riscul de incendii continuă să fie cele mai vizibile amestecuri ale acestei crize ecologice. Speranța este că, în urma conștientizării grave a situației, autoritățile și comunitățile vor acționa prompt pentru a proteja și reconstrui pădurile românești, având în vedere că, în final, sănătatea eco-sistemelor noastre stabilează și viitorul economic și social al întregii țări.
