Cercetătorii au redescoperit o specie de rozătoare despre care se credea că a dispărut acum 11 milioane de ani, o adevărată „fosilă vie”. Descoperirea șobolanului de stâncă laotian, o creatură cu aspect neobișnuit, a surprins lumea științifică și a deschis noi perspective asupra evoluției speciilor.
O „fosilă vie” în inima Asiei
Primele semne ale existenței acestei creaturi au apărut în 1996, când Robert Timmins, un biolog, a observat rozătoare neobișnuite în piața Thakhek din Laos, vândute ca hrană. Doi ani mai târziu, au fost descoperite cranii și fotografii de la localnici, precum și fragmente de maxilar din excrementele unor bufnițe. Specimenele au fost trimise la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, unde au fost clasificate ca o specie necunoscută: *Laonastes aenigmamus*.
Analizele ulterioare au arătat asemănări izbitoare cu fosilele de rozătoare din Oligocenul timpuriu până în Miocenul târziu, găsite în diverse locații din Asia. Un studiu publicat în revista Science în 2006 a concluzionat că animalul este, de fapt, singurul supraviețuitor al unei familii antice de rozătoare, Diatomyidae, considerate dispărute de 11 milioane de ani. Autorii studiului au descris rozătoarea laotiană drept un exemplu impresionant al „efectului Lazăr” la mamiferele moderne.
Cum arată șobolanul de stâncă laotian?
Creatura are aspectul unei combinații între o veveriță și un șobolan. Spre deosebire de rudele sale mai agile, se deplasează într-un mod legănat, preferând să alerge pe formațiunile de calcar decât să urce în copaci. Descoperirea a demonstrat importanța cunoștințelor locale și indigene. În timp ce biologii analizau specimenele în laboratoare, localnicii din Laos erau deja familiarizați cu acest animal.
În 2006, cercetătorii David Redfield și Uthai Treesucon au reușit să filmeze un exemplar viu în mediul său natural, oferind dovada clară a existenței speciei. Lucrând cu vânători și ghizi locali, au reușit să fotografieze și să înregistreze animalul, înainte de a-l elibera în habitatul său stâncos.
După cum demonstrează cazul șobolanului de stâncă laotian, colaborarea între cercetare științifică și cunoștințele populațiilor locale poate duce la descoperiri remarcabile și la o înțelegere mai profundă a biodiversității planetei.
