Statele Unite susțin autonomia militară a Europei: Rubio explică poziția Washingtonului în contextul NATO
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a transmis duminică, în cadrul unei vizite în Bratislava, un mesaj clar privind strategia americană față de flancul estic al NATO. Într-o întâlnire cu oficiali locali și jurnaliști, parlamentari și experți, Rubio a declarat că Washingtonul nu are niciun obstacol în privința consolidării apărării proprii de către statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice. În schimb, acesta a subliniat un angajament ferm pentru construirea unui bloc european puternic, capabil să-și asigure singur apărarea.
NATO și autonomia europeană: un echilibru delicat
Cu o infrastructură militară avansată și resurse semnificative, Europa încearcă să își reafirme independența în domeniul apărării, mai ales în contextul tensiunilor crescute cu Rusia. În ultimele luni, mai multe țări europene au început să își intensifice eforturile de dezvoltare a capabilităților militare proprii, de la investiții în tehnologie și echipamente moderne, până la sporirea prezenței militare pe teritoriile naționale.
Rubio a spus clar că Washingtonul nu vede aceste evoluții ca pe o amenințare, ci din contră: „Nu vrem ca Europa să depindă de [sisteme externe], ci dorim să fie capabilă să se apere singură”. Această afirmație vine pe fondul unor dezbateri intense în sânul NATO, unde câțiva aliați și-au manifestat îngrijorarea privind amplificarea eforturilor europene de a-și crea propriile structuri militare în timp ce trupele americane rămân principalele garanții pentru stabilitatea regiunii.
Contextul geopolitic și provocările Rusiei
Criza din Ucraina și agresiunea Rusiei de la granița estică a Europei au accentuat această nevoie de autonomie militară. Statele europene, în speranța de a-și proteja interesele naționale, au investit recent în forțe armată proprii, iar unele au solicitat creșterea contribuției NATO în regiune. În același timp, Washingtonul are un interes strategic de a evita ca alianța să devină prea dependentă de resursele și strategia SUA.
Rubio a afirmat: „Vrem să colaborăm și să ne apăram împreună, dar nu vrem ca unii lideri să creadă că pot fi siguri doar de sprijinul altora”. Astfel, Washingtonul susține o colaborare strânsă, dar și o dezvoltare autonomă a capacităților din Europa, pentru a evita situațiile în care statele membre devin pur și simplu dependente de Generalele Americii.
Impulsul european pentru o apărare proprie
Acest discurs s-a aliniat cu eforturile recente ale unor state precum Polonia, România sau Țările Baltice, care au început să investească semnificativ în echipamente militare, în pregătirea și dotarea armatei locale. Manifestările militanților pro-europeni pentru o integrare mai profundă a industriei militare s-au intensificat, iar în Uniunea Europeană se discută tot mai mult despre crearea unui fond comun destinat apărării, cu scopul de a reduce dependența de resursele externe, în special cele ale SUA.
Pe măsură ce tensiunile din regiune continuă să se intensifice, Washingtonul pare să adopte o poziție de echilibru: sprijin pentru întărirea Europei, dar și încurajarea acesteia să își pună în aplicare autonomia în domeniul apărării. Comentariile lui Marco Rubio indică faptul că, pentru SUA, o Europă puternică, capabilă să se apere singură, nu reprezintă o amenințare, ci un factor de stabilitate și un partener de încredere în cadrul NATO.
Declarațiile din Bratislava au fost interpretate ca un semnal clar că Statele Unite vor să sprijine eforturile europene, dar subliniază totodată necesitatea ca aceste țări să își asume mai responsabil chiar și propria securitate. În timp ce alianța caută să își îmbunătățească coordonarea, atenția rămâne concentrată asupra modalităților concrete prin care Europa își poate întări poziția pe scena geopolitică, fiind mai puțin dependentă – dar nu independentă în totalitate – de Washington.
