Conform Digi24: Exercițiu de simulare: Rusia atacă Republica Moldova, dronă lovește România
Un exercițiu de simulare, desfășurat în Statele Unite cu participarea unor membri ai Congresului, foști oficiali militari, diplomați și agenți de informații, a explorat un scenariu în care Rusia ar ataca Republica Moldova în anul 2028. Scenariul a inclus, de asemenea, lovirea unui depozit de combustibil din România, stat membru NATO, de către o dronă, incident ce a provocat victime civile. Această analiză a fost prezentată de editorialistul The Washington Post, David Ignatius.
Moscova vizează divizarea Europei
Scenariul de bază al exercițiului a pornit de la ipoteza continuării războiului din Ucraina până în 2028, ajungând într-un impas complex. În acest context, Moscova ar căuta să fragmenteze și mai mult Europa printr-un atac direcționat asupra Republicii Moldova. Ulterior, în timpul simulării, una dintre dronele rusești ar fi lovit teritoriul României, cauzând pierderi în rândul populației civile.
Participanții la exercițiu au fost puși în fața necesității de a decide cum ar trebui să reacționeze Statele Unite în fața unei astfel de agresiuni. Concluzia trasă în urma simulării a indicat un răspuns american perceput ca fiind „timid”, pe fondul unei posibile reticențe a opiniei publice din SUA față de o intervenție militară puternică.
Articolul 5 NATO, pus sub semnul întrebării
David Ignatius a argumentat că un astfel de rezultat, chiar și în cadrul unei simulări, ar transmite un semnal implicit că angajamentul de apărare colectivă, prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO, riscă să-și piardă din credibilitate. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – și mă tem că la fel s-ar întâmpla și în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect”, a scris jurnalistul.
El a adăugat că, în timpul exercițiului, membrii Congresului au agreat faptul că opinia publică americană nu ar susține o reacție fermă. Prin urmare, fără o leadership american hotărât, Europa ar putea deveni fragmentată și dezorganizată. Exercițiul a fost organizat cu sprijinul Brooks Institute al Universității Cornell și al Rockefeller Foundation, jurnalistul asistând la desfășurarea sa sub condiția anonimității participanților.
Escaladarea atacurilor hibride atribuite Rusiei
Editorialistul a subliniat că riscul unei confruntări mai extinse în Europa a crescut, în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei. O analiză privată a companiei de consultanță TD International indică peste 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, începând din luna martie. Acestea includ 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian, șase acte sau tentative de sabotaj, șase atacuri cibernetice sau de război electronic și cinci incidente maritime ostile.
Ignatius a amintit, de asemenea, acuzațiile recente formulate de Germania împotriva Moscovei privind atacuri cu drone și acte de sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care sprijină militar Ucraina. Lipsa unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să testeze limitele NATO, determinând în același timp statele europene să adopte răspunsuri tot mai dure pe cont propriu.
„America ar trebui să acționeze din nou ca o superputere și ca lider al alianței transatlantice”, a conchis Ignatius. El a susținut că SUA și aliații săi europeni ar trebui să avertizeze explicit Moscova că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”. De asemenea, ar fi necesară menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. Pericolul constă nu doar în eșecul descurajării lui Putin, ci și în incapacitatea de a tempera aliații europeni. Avantajul forței militare americane este, conform autorului, nu doar în purtarea războaielor, ci și în oprirea lor.
Sursa: Digi24
