Conform Economistul.ro: O amplă operațiune rusească de influență, denumită Storm-1516, și-a reorientat intensitatea către Franța și Germania, pe fondul preluării unei părți mai mari din sprijinul acordat Ucrainei de către statele europene. Această schimbare de strategie a fost documentată într-o investigație NewsGuard, citată într-o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA).
Narațiuni false targeting Franța și Germania
Între ianuarie 2025 și februarie 2026, rețeaua Storm-1516 a lansat cel puțin 34 de narațiuni false, concentrate pe afectarea sprijinului public pentru Ucraina în cele două state europene. Aceste mesaje au fost răspândite prin aproximativ 175.000 de postări și articole, generând nu mai puțin de 274 de milioane de vizualizări pe platforma X (fostă Twitter). Intensitatea campaniei a crescut notabil în a doua jumătate a anului 2025, când 18 narațiuni au acumulat 147 de milioane de vizualizări, față de 12 narațiuni și 97 de milioane de vizualizări în prima jumătate a anului.
Strategii de dezinformare și impactul AI
Mesajele promovate de Storm-1516, deși variate ca formă, au un nucleu comun: susținerea Ucrainei ar afecta negativ nivelul de trai al cetățenilor europeni, ar consuma resurse necesare intern și ar crește riscul unei implicări directe a Europei în conflict. Franța și Germania sunt vizate în mod special datorită rolului lor central în susținerea Ucrainei și influenței pe care o exercită asupra politicii europene.
Analiza CEPA subliniază o tendință îngrijorătoare: accelerarea producerii de conținut fals sau manipulator prin intermediul instrumentelor de inteligență artificială (AI). Serviciul European de Acțiune Externă a raportat deja integrarea AI în operațiuni de manipulare informațională rusești și chineze, aceasta fiind folosită pentru crearea rapidă și la scară largă de imagini, înregistrări video și alte tipuri de conținut. Există indicii privind utilizarea unor modele AI dezvoltate în China de către actori asociați operațiunilor rusești, sugerând o cooperare digitală între Moscova și Beijing.
Provocări pentru reglementarea platformelor
O dificultate majoră pentru autoritățile europene o reprezintă migrarea rapidă a narațiunilor false între platformele cu regimuri de supraveghere diferite. În timp ce X este supusă unor obligații stricte conform Digital Services Act (DSA) – inclusiv amenzi anterioare pentru încălcarea obligațiilor de transparență –, Telegram nu intră în categoria platformelor online foarte mari și, prin urmare, nu este supus acelorași cerințe de supraveghere. Această diferență facilitează circulația mesajelor manipulative în spații cu un control mai redus.
Problema se extinde și către statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația europeană privind platformele digitale nu se aplică la fel de riguros. Mesajele destinate să submineze sprijinul pentru Ucraina pot fi adaptate publicului local, transformându-se în argumente împotriva procesului de extindere a UE, sugerând că o Uniune obosită de conflict nu și-ar putea respecta nici promisiunile față de țări candidate.
CEPA a analizat și alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026, unde s-a observat utilizarea de conținut generat de AI, imagini sintetice și campanii pe platforme precum TikTok, X și Telegram. Mesajele s-au concentrat pe costurile sprijinului pentru Ucraina, însă victoria clară a partidului Tisza, condus de Peter Magyar, a demonstrat că expunerea la conținut manipulator nu garantează automat succesul politic urmărit. Rezultatul electoral a subliniat importanța reacției instituțiilor media, a societății civile și a actorilor politici în capacitatea publicului de a evalua informațiile.
Reglementarea platformelor este esențială, dar insuficientă fără o reacție proactivă în spațiul public. Jurnalismul independent, verificarea informațiilor, educația media și capacitatea liderilor politici de a explica motivele sprijinului pentru Ucraina sunt instrumente complementare măsurilor juridice și tehnice. Operațiunile moderne de influență combină producția ieftină de materiale cu AI, rețele de conturi false și mutarea rapidă a mesajelor între servicii și jurisdicții, creând un mediu informațional complex.
Sursa: Economistul.ro
