Guvernul a decis joi majorarea salariului minim brut garantat în plată, de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026. Deși în presă s-a făcut mult tam-tam despre această creștere de aproape 7%, economistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra impactului real pentru angajați, care s-ar putea dovedi a fi mult mai mic decât pare la prima vedere. În același timp, acesta susține că statul va beneficia în mod direct de această măsură, deoarece va colecta mai mulți bani din taxe și contribuții.
Creștere modestă în salariile nete ale angajaților
Potrivit analizei lui Negrescu, un angajat plătit cu salariul minim de început va primi, după actualizarea cifrelor, cu aproximativ 125 de lei în plus în fiecare lună. În prezent, salariul minim brut de 4.050 de lei, din care 300 de lei sunt neimpozabili, ajunge la un salariu net de circa 2.574 de lei. La nivelul nou, salariul brut de 4.325 de lei va avea suma neimpozabilă redusă la 200 de lei, iar după scăderea contribuțiilor și a impozitului, netul va fi de aproximativ 2.699 de lei.
Deși suma crește, diferența de venit pentru angajat este considerată de Negrescu infimă. „Este o majorare de numai 125 de lei, ceea ce nu schimbă prea mult nivelul de trai al celor plătiți cu salariul minim”, afirmă economistul.
Cine câștigă și cine pierde din această măsură
Conform specialistului, cei mai mari câștigători ai acestei modificări sunt statul și angajații din sectorul public, precum și cei plătiți cu salarii raportate la salariul minim. Bugetul de stat va încasa automat mai mulți bani din taxe și contribuții, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra fondurilor publice, dar și asupra bugetelor personalului de la stat.
„Pentru aceștia, creșterea salariului minim reprezintă de fapt o oportunitate pentru a-și vedea veniturile crescând cu adevărat, deoarece salariile lor sunt adesea multiplu de salariul minim”, explică Negrescu.
Pe de altă parte, economistul avertizează că mediul privat, în special micile firme, ar putea avea de suferit. Întreprinzătorii mici vor fi nevoiți să suporte costuri suplimentare, până la 400 de lei pe lună per angajat, pentru a păstra forța de muncă existentă.
Între creștere și constrângere fiscală
Negrescu critică dur nivelul taxelor pe muncă din România, pe care le consideră extrem de ridicate în context european. „Avem cele mai mari taxe pe salariul minim din Uniunea Europeană, raportate la venit. Este nevoie nu de creștere a salariului minim în mod arbitrar, ci de reducerea acestor poveri fiscale, pentru ca mediul de afaceri să poată funcționa mai sănătos”, afirmă expertul.
Costurile totale ale angajatorilor sunt cu atât mai mari cu cât pentru un salariu net de 5.000 de lei, firmele trebuie să plătească statului aproape 4.300 de lei sub formă de taxe și contribuții, ceea ce face ca sustenabilitatea acestor cheltuieli să fie dificilă pentru companiile mici și mijlocii.
Afectarea pieței muncii și a salariaților
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în prezent aproximativ 831.000 de angajați sunt plătiți cu salariul minim. După creștere, numărul celor beneficiari poate crește la aproape 1,76 de milioane, dacă se ia în calcul întregul efect de spill-over asupra altor salarii.
Ministrul Petre-Florin Manole a subliniat că această măsură vizează în principal îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorilor cu venituri mici. „Pentru sute de mii de români, salariul minim nu este doar un indicator economic, ci vital pentru existența lor de zi cu zi. Creșterea acestuia înseamnă mai multă siguranță și o putere de cumpărare sporită”, a spus oficialul.
Creșterea salariului minim, în ciuda criticilor și a temerilor legate de presiunea asupra mediului privat, continuă să fie prezentată ca o măsură cu potențial de a combate munca la negru și de a aduce mai multă protecție angajaților cu venituri mici. Pentru moment, însă, efectele concrete asupra buzunarelor românilor rămân, în mare, modeste.
Sursa: Digi24
