Balotești, o comună din apropierea Bucureștiului, a fost în pragul unui scandal imobiliar care putea să-i pună în pericol pășunile și terenurile agricole. În centrul controversei se află proiectul controversat al unui “Spital Româno-American pentru Copii,” proiect prezentat drept soluția unui deficit critic în infrastructura medicală pediatrică a țării. Însă, în spatele acestei inițiative se ascunde un scandal legat de modul în care s-a gestionat concesiunea a peste 35 de hectare de teren public, fără suficiente informații despre finanțare și fără a fi clar dacă proiectul va ajunge să fie realizat vreodată.
### O concesiune controversată, aprobată pe ascuns
În anul 2025, autoritățile locale din Balotești au fost solicitate de o asociație înființată în 2024, având sediul într-un apartament din Capitală, să concesioneze un teren de minim 30 de hectare pentru construirea spitalului. Solicitatea a fost discutată cu rezistență din partea consilierilor locali, aceștia punând întrebări legate de necesitatea unui teren atât de mare, dar decizia finală a fost luată cu majoritate de 10 voturi din 17 consilieri, în pofida acestei opoziții.
Primarul a justificat concesiunea citind o scrisoare de intenție primită de la reprezentanții asociației, care precizau că “identificarea unui teren de minim 30 hectare reprezintă condiția esențială pentru demararea proiectului.” În document se arăta că suprafata este necesară nu doar pentru spitalul propriu-zis, ci și pentru posibilitatea extinderii ulterioare către un campus universitar, centru de cercetare și zone dedicate familiei.
Cu toate acestea, decizia a fost luată fără încredere totală. La scurt timp, după dezvăluirile jurnaliștilor de la Public Record, hotărârea de concesiune a fost anulată și investitorul a retras interesul, arătând că nu mai dorește terenul. Este pentru prima dată când o astfel de concesiune public-privată din Balotești ajunge să fie anulată, ridicând semne de întrebare asupra transparenței și legalității întregului proces.
### Contradicții legate de finanțare și redevență
Un alt aspect delicat al scandalului îl constituie condițiile financiare ale concesiunii. Conform documentației oficiale, asociația punea în discuție o redevență minimă de 2,25 lei pe metrul pătrat pe an, suma foarte redusă pentru o astfel de suprafață de teren. În plus, în primii trei ani nu era obligatorie plata redevenței, iar pentru cei 49 de ani, suma estimată a fost calculată greșit, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și viabilității proiectului.
Redența mică și perioada de grație pentru construcție și obținerea autorizațiilor sugerează, cel puțin teoretic, un beneficiu imens pentru investitor, fără însă a oferi certitudini asupra finalizării proiectului. În plus, investitorul, după ce a fost documentat de jurnaliști, s-a retras oficial, semnalând posibila lipsă de interes pentru teren sau posibila lipsă de sustenabilitate a planurilor inițiale.
### De ce această poveste ridică semne de întrebare
Implicarea unor personaje cu diverse conexiuni politice și religioase complică și mai mult ecuația. La socoteală se adaugă faptul că unul dintre fondatorii asociației, George Doca, este cunoscut pentru activitățile sale ca predicator adventist și organizer de concerte între București și Washington, colaborând strâns cu Ambasada României din SUA. În trecut a fost și membru al partidelor PSD, PC și ALDE, iar ulterior a ocupat poziția de director la Institutul Limbii Române, ceea ce amplifică suspiciunile legate de posibile influențe politice sau de interese personale în derularea proiectului.
Toate aceste elemente dedesubt indică un proiect al cărui succes pare mai mult o iluzie, iar procesul de concesionare – unul care a fost oprit brusc chiar înainte de a se concretiza – subliniază vulnerabilitățile unui sistem în care deciziile nu par întotdeauna transparente sau în concordanță cu interesul cetățenilor.
În lumina acestor dezvăluiri, cazul baloteștean se transformă într-un exemplu clar al modului în care interesele private pot amenința integritatea procesului de dezvoltare urbană, iar în ce privește “Spitalul Româno-American pentru Copii” nu se știe dacă, în ciuda promisiunilor și a fondurilor vehiculate, proiectul va fi vreodată mai mult decât o simplă poveste. Deocamdată, terenul de 35 de hectare a rămas acoperit de incertitudini, iar comunitatea locală așteaptă cu speranță răspunsuri concrete și decizii transparente.
