Societate

Școala din Japonia: Fără tablă, teze, dar cu curățenie proprie

Școala din Japonia: Fără tablă, teze, dar cu curățenie proprie

Conform Digi24: În timp ce România se confruntă cu cea mai mare rată de abandon școlar din Uniunea Europeană, iar politicienii români se afișează în facultăți la început de an universitar pentru a sublinia importanța educației, realitatea din Japonia oferă o perspectivă contrastantă. Acolo, unde sistemul educațional este recunoscut la nivel internațional, aproape două treimi dintre absolvenții de liceu își continuă studiile universitare. Spre deosebire de România, politicienii niponi nu vizitează universitățile la început de an, iar focusul școlii japoneze este pe formarea unor cetățeni politicoși, curați și respectuoși față de muncă.

Sistemul educațional japonez, un model de succes

Situația din Japonia, o țară aflată constant în topurile internaționale privind performanța educațională, este diametral opusă celei din România. Aproape 65% dintre tinerii japonezi ajung la facultate, un indicator al succesului sistemului de învățământ în a pregăti elevii pentru studiile superioare și a-i motiva să își continue educația. Această rată ridicată este rezultatul unei strategii educaționale de lungă durată, care pune accent pe fundamentul solid al educației primare și secundare.

Diferențe culturale și priorități în educație

Mama româncă, care locuiește în Japonia și își crește copiii acolo, subliniază diferențele fundamentale în abordarea educației. În timp ce în România discuțiile se concentrează pe cifrele alarmante ale abandonului școlar și pe vizitele politicianiste, în Japonia școala are ca obiectiv principal inculcarea valorilor esențiale: politețea, igiena personală și respectul pentru muncă. Aceste principii sunt considerate fundamentale pentru formarea caracterului și pregătirea copiilor pentru viață, indiferent de parcursul educațional ulterior.

Politicienii din Japonia nu simt nevoia să viziteze universitățile la început de an pentru a promova educația. Se pare că rolul statului în promovarea importanței învățământului se manifestă prin politici coerente și prin sprijinirea sistemului, nu prin apariții mediatice punctuale. Această abordare lasă școlile și universitățile să își desfășoare activitatea pe baza unui cadru bine stabilit și a unor standarde ridicate.

În Japonia, prima zi de școală nu este marcată de discursuri politice despre importanța educației, ci de activități menite să reintegreze elevii în ritmul școlar și să le consolideze valorile. Respectul pentru comunitate, curățenia și punctualitatea sunt principii promovate constant, contribuind la crearea unui mediu propice învățării și dezvoltării personale. Această cultură a respectului și a responsabilității individuale se reflectă în toate aspectele societății japoneze.

România, în ciuda potențialului său, se luptă încă să depășească problemele sistemice din educație. Rata de abandon școlar rămâne o provocare majoră, iar măsurile luate par adesea superficiale, lipsind o viziune pe termen lung. Exemplul Japoniei sugerează că o abordare bazată pe valori fundamentale și pe un angajament susținut al autorităților ar putea fi cheia pentru a schimba cursul educației românești.

Sursa: Digi24