Conform Descopera: Nivelul dramatic de scăzut al Dunării, cauzat de seceta persistentă din această vară, a scos la iveală o porțiune impresionantă din fundațiile Podului lui Constantin cel Mare, oferind arheologilor bulgari o șansă unică de a studia una dintre cele mai remarcabile construcții inginerești ale Imperiului Roman.
Vestigii ale măreției romane
Construit la ordinul împăratului Constantin cel Mare și inaugurat în anul 328 d.Hr., podul avea o lungime estimată la aproximativ 2.400 de metri, fiind una dintre cele mai lungi construcții de acest gen din antichitate. Lucrarea monumentală lega orașul antic Ulpia Oescus, situat pe teritoriul actual al Bulgariei, de Sucidava, amplasată pe malul românesc al fluviului. Deși utilizat pentru o perioadă relativ scurtă, podul a marcat o realizare inginerească de excepție, fiind distrus în mare parte în jurul anului 367.
O fereastră rară spre trecut
„Pentru arheologi, aceste momente sunt extrem de valoroase, deoarece natura dezvăluie pentru scurt timp un obiect care, în cea mai mare parte a timpului, rămâne ascuns sub apele Dunării”, a declarat Pavel Popov, de la Muzeul Istoric Regional din Plevna. Această oportunitate oferă o ocazie rară de a observa, documenta și studia structura în mediul său natural, permițând o înțelegere mai profundă a tehnologiilor și metodelor de construcție romane.
Tehnologie modernă pentru cercetări arheologice
Săptămâna trecută, o echipă de la Muzeul din Plevna a documentat vestigiile vizibile ale podului, în apropierea satului Ghighen, din nordul Bulgariei. Cercetătorii au utilizat tehnologie modernă, inclusiv drone, pentru a realiza fotografii aeriene detaliate și a cartografia fundațiile expuse. Această abordare permite evaluarea stării de conservare a monumentului și colectarea de date precise pentru analize ulterioare. Seceta severă a contribuit la scăderea nivelului Dunării, dar și al altor fluvii europene importante, precum Rinul, amplificând importanța descoperirilor realizate în acest context.
Sursa: Descopera
