Primăria Sectorului 4, condusă de edilul Daniel Băluță, prezintă la începutul anului 2026 un paradox financiar care ridică semne de întrebare asupra gestionării resurselor publice. În timp ce instituția anunță un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, fonduri lăsate necheltuite de la finalul anului precedent, administrația pregătește în același timp majorarea datoriilor locale, riscând să ridice datoria publică a sectorului la 200 de milioane de lei. Acest contrast vine într-un context tensionat, în care primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, acuză administratori locali de înșelătorii și scheme ilegale în distribuirea banilor Municipiului Capitalei.
Luni, proiectele pregătite pentru votul consilierilor locali în ultima ședință a lunii ianuarie relevă o situație bugetară aparent paradoxală. În timp ce aparatul primarului raportează un surplus, același document oficial admit că fondurile europene nerambursabile, esențiale pentru susținerea proiectelor de reabilitare a blocurilor și modernizare a școlilor, nu acoperă integral costurile. Această lipsă de fonduri a dus la o urgentare a contractării unui nou împrumut, în valoare de 100 de milioane de lei, de către Exim Banca Românească, ceea ce va crește datoria Sectorului 4 și va îndatora administrația pentru următorii 20 de ani.
Pentru a înteți complicatul tablou financiar, trebuie menționat că excedentul de aproape 10 milioane de lei provine din fonduri rămase necheltuite, după ce bugetul local a fost inițial alocat pentru o serie de investiții majore. Cu toate acestea, costurile acestor investiții au crescut semnificativ, ceea ce justifică decizia de a dubla împrumutul anterior, cu speranța de a aduna fondurile necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor și modernizarea școlilor. De altfel, suma pentru aceste proiecte a fost actualizată recent, ajungând la peste 170 de milioane de euro, de aproape opt ori mai mult decât suma inițial alocată de buget.
Două proiecte de hotărâre analizate indică faptul că trei unități de învățământ – Școala Gimnazială Avram Iancu, Școala nr. 190 și Școala nr. 194 – au costuri care au crescut din cauza extinderii și modernizărilor. La Școala nr. 190, de pildă, investiția urcă la 94 de milioane de lei, majorată cu 14,5 milioane de lei pentru creditul necesar. În cazul reabilitării termice a blocurilor, sumele destinate au fost de asemenea revizuite în sus, contribuind la creșterea deficitului financiar și astfel la necesitatea de a lua noi credite, în condițiile în care bugetul propriu nu poate face față acestor presiuni.
Raportarea sumelor și actualizarea indicatorilor tehnico-economici au avut loc cu doar câteva luni înainte, în vara anului 2025, ceea ce indică o prioritate clară pentru autorități: obținerea rapidă a fondurilor pentru finalizarea proiectelor. Însă, în condițiile în care datoria publică locală va atinge pragurile critice în jurul anului 2031, situația devine tot mai delicată, iar scenariul de încordare financiară se intensifică.
Tensiunea politică se adaugă austerității financiare. Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, îl acuză pe Daniel Băluță că este responsabil pentru „scheme măsluite” în gestionarea banilor și pentru direcționarea disproporționată a bugetului municipal către anumite sectoare, relatând despre influența avută de Băluță în deciziile guvernamentale. În replică, actualul lider PSD București nu ezită să-l critice pe Ciucu pentru „amatorism” și pentru planurile de majorare a tarifelor pentru transportul public, menite să acopere deficitele.
Privind înainte, autoritățile din Sectorul 4 și-au asumat o povară financiară tot mai mare, cu perspectiva de creștere a gradului de îndatorare în următorul deceniu. Împrumuturile sunt văzute ca soluție temporară pentru acoperirea deficitului, dar acestea complică și mai mult peisajul economic locale, cu riscul de a limita capacitatea administrației de a susține alte proiecte esențiale pentru comunitate.
Toate aceste evoluții indică o strategie de gestionare a resurselor care, dincolo de aparențele de echilibru, ascunde presiuni financiare și conflicte politice adânci. În timp ce sectorul se îndreaptă spre un vârf de datorii, perspectiva unei redresări reale rămâne incertă, iar bucureștenii se întreabă dacă prioritatea momentului nu devine, în fond, reducerea riscului de colaps financiar, chiar dacă acest lucru înseamnă renunțarea temporară la unele proiecte sau schimbări radicale în modul de gestionare a banilor publici.
