După aproape o lună de blocaje și ședințe ratate din cauza lipsei cvorumului, Consiliul General al Municipiului București a reușit, în sfârșit, să se reunească vineri pentru o ședință-maraton de peste șase ore. În cadrul acesteia, consilierii au aprobat o serie de proiecte de anvergură, unele întârziate de luni bune, responsabile pentru relansarea activităților administrative și de infrastructură ale capitalei.
Reuniunea a început cu dificultăți, primarul general Ciprian Ciucu citind agenda zilei și cele 32 de puncte suplimentare, după care consilierii au votat fiecare proiect în parte. A fost nevoie de mai bine de o oră pentru ca deliberările să înceapă, dar momentul a fost unul esențial pentru deblocarea unui blocaj politic, care a durat mai bine de trei luni. În acest moment, majoritatea fragilă formată între PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei, adică 28 de consilieri, a permis trecerea proiectelor, dar echilibrul în consiliu rămâne delicat, opoziția având 27 de membri.
Un element simbolic al zilei a fost depunerea jurământului de către consiliera REPER Georgiana Diță, care a înlocuit un coleg decedat recent, aducând un plus de stabilitate în cadrul deliberativului bucureștean. Momentul a fost considerat unul procedural, dar a avut reverberații politice importante, deoarece a avut rolul de a consolida și mai mult majoritatea.
Un nou echilibru politic și o majoritate fragilă
De la început, ședința a avut un caracter tensionat, în special datorită blocării prelungite a unor proiecte cruciale. Cancelarul blocajului a fost poziția PSD-PUSL-AUR, care, din cauza unei „greve” politice, refuza să participe și să voteze, făcând imposibilă uneori desfășurarea normală a ședințelor. Cu toate acestea, după depunerea jurământului și noi negocieri, majoritatea dintre partidele pro-Guvernare a fost consolidată, astfel încât cvorumul poate fi acum format și fără participarea acestor trei aliante.
Așa s-a explicat și succesul unor proiecte precum auditurile pentru companiile municipale STB și Termoenergetica, inițiative care își așteptau de luni bune aprobare. Primarul Ciprian Ciucu, care a încercat încă din ianuarie să obțină aprobarea pentru aceste verificări, a văzut acum o șansă reală de a introduce transparență în gestionarea acestor companii critice pentru bucureșteni. Este un pas important în eforturile de a curăța și eficientiza administrația locală.
Troc politic și consultări directe
Ședința a fost definită de unele momente politice neașteptate, precum discursul unui consilier general, care și-a exprimat surprinderea că primarul Ciprian Ciucu nu coboară frecvent de la prezidiu pentru a discuta direct cu consilierii. Într-un gest neașteptat, primarul a coborât și i-a mulțumit personal, lăudându-l pentru comparația cu fostul edil Nicușor Dan, care, după cum s-a spus, „se bloca în amănunte și nu cobora niciodată să stea de vorbă cu noi” – un gest apreciat de unii și criticat de alții pentru stilul mai apropriat de liderul local.
După o primă parte a ședinței, Ciucu a părăsit sala pentru o discuție cu ambasadorul Spaniei la București, rămânând însă prezent pentru dezbaterile principale. A revenit în forță pentru ultimele ore, dar programul a fost extrem de încărcat, cu doar patru proiecte votate în primele cinci ore de dezbateri și o durată totală a ședinței de peste șase ore.
Decizii controversate, dar esențiale pentru București
Printre cele mai importante hotărâri se numără și proiectul „Nu primești, nu plătești”, inițiativă propusă de Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, care vizează reducerea facturilor la energie termică atunci când livrarea serviciilor nu respectă parametrii contractuali. Propunerea, menită să liniștească nemulțumirile bucureștenilor care plătesc facturi mari pentru calorifere reci, a fost adoptată cu 40 de voturi pentru și 12 abțineri.
De asemenea, consilierii au aprobat exproprieri în valoare de aproximativ 15 milioane de euro pentru extinderea bulevardului Dimitrie Pompeiu, una dintre arterele aglomerate din nordul Capitalei, precum și lucrări de reabilitare pentru pasajele Lujerului și Bucur Obor, dar și pentru podul Băneasa. Aceste investiții sunt privite ca pași importanți pentru fluidizarea traficului și îmbunătățirea infrastructurii capitalei, în condițiile în care vara anului 2023 pare să aducă speranțe de relansare a proiectelor majore.
Deși programul a fost încărcat și dezbaterile lungi au încercat răbdarea consilierilor, ziua a marcat un moment de răsturnare în rulajul administrativ al Bucureștiului. Rămâne de urmărit dacă această majoritate fragilă va putea susține și alte inițiative importante pentru oraș, pe fundalul unei politici locale încă dominată de echilibristică și negocieri subtile. Contextul politic pare să se clarifice, iar viitoarele săptămâni vor indica dacă acest compromis va fi suficient pentru a duce capitalea pe un drum mai stabil și eficient.
Sursa: Buletin.de
