Economie

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, trage semnalul de alarmă: Războiul, pericol pentru economie

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, trage semnalul de alarmă: Războiul, pericol pentru economie

Șeful Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru vremuri grele dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă. Declarația a fost făcută în timpul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale de la Washington.

Impactul conflictului asupra economiei globale

Georgieva a subliniat impactul semnificativ al conflictului asupra livrărilor globale de energie. Închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol și gaze, afectează puternic piețele. Aproximativ 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial tranzitează prin această strâmtoare.

Creșterea prețurilor la petrol și gaze are consecințe grave, în special pentru economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune. Șeful FMI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile inflaționiste și la efectele potențiale asupra prețurilor alimentelor, subliniind importanța reluării livrărilor de îngrăşăminte la prețuri accesibile.

Reacția băncilor centrale și măsurile de protecție

În contextul în care țările încearcă să gestioneze șocul prețurilor asupra cetățenilor, Georgieva a recomandat băncilor centrale o abordare prudentă, de tipul „să așteptăm și să vedem”. Această recomandare este valabilă în special în țările unde publicul are deja încredere în capacitatea băncilor centrale de a controla inflația. Oficalul FMI a adăugat că, dacă conflictul se încheie rapid, nu vor fi necesare decizii majore.

Totuși, Georgieva a recunoscut că țările cu o credibilitate mai scăzută a băncilor centrale ar putea fi nevoite să ia măsuri mai ferme. În prezent, FMI consideră că există încă posibilitatea unei soluții rapide la conflict. Ea a făcut apel la statele membre să apeleze la FMI pentru asistență financiară dacă au nevoie.

Asistență financiară și sustenabilitate fiscală

FMI are în prezent 39 de programe active și se așteaptă la cereri pentru noi programe din cel puțin 12 țări, inclusiv unele din Africa subsahariană. Georgieva a încurajat statele să acționeze rapid și să solicite asistență financiară de îndată ce este necesar, pentru a proteja economiile și cetățenii.

De asemenea, șeful FMI a accentuat necesitatea protejării sustenabilității fiscale, avertizând că măsurile care nu sunt bine direcționate, cum ar fi controalele la export sau reducerile ample de taxe, ar putea agrava efectele prețurilor ridicate.