Un nou episod de dispută juridică și controverse legate de gestionarea pădurii din sectorul Băneasa, din nordul Capitalei, scutură scena administrativă și politică din România. Directorul Direcției Silvice Ilfov, Cezar Răduță, a decis să atace în instanță raportul corpului de control al Ministerului Mediului, care a scos la iveală ilegalități majore în gestionarea drumului forestier din această pădure, construit pentru locuitorii din cartierul Greenfield. Decizia șefului Direcției Silvice a fost făcută publică de ministresa Diana Buzoianu, confirmând tensiunile deloc voalat dintre autorități și controversele legate de modul în care sunt gestionate patrimoniul și resursele naturale ale țării.
Legalitatea drumului și neconcordanțele semnalate de anchetă
Raportul oficial, publicat în februarie, a demontat o serie de afirmații frecvent vehiculate privind legalitatea infrastructurii rutiere din pădure. Documentul arată că infrastructura construită și folosită în prezent nu are un temei legal clar, fiind o construcție fără aprobare și fără respectarea etapelor esențiale pentru modificarea destinației terenului forestier. Ministerul Mediului a autorizat anterior demolarea drumului, recuperarea fondurilor publice și reîmpădurirea zonei, însă reprezentanții Romsilva, conducerea centrală și cea locală, au refuzat să urmeze aceste indicații. În ciuda solicitărilor constructive, în rândul celor mai contondente fiind și pretenția directorului Răduță de a anula în justiție raportul inspectorilor ministeriali, acțiune programată pentru sfârșitul lunii, la Curtea de Apel București.
De cealaltă parte, oficialii din Ministerul Mediului susțin că drumurile vegetale și clădirile edilitare au fost instituționalizate ilegal, încălcând prevederile legilor și procedurilor specifice. În plus, în explicațiile lor, infrastructura trebuie reconfigurată și terenul reîmpădurit pentru a repara pagubele ecologice, conform normelor aplicabile. Însă, această poziție se confruntă cu o reacție acerbă din partea conducerii Romsilva, care contestă vehement supoziția de ilegalitate, invocând doctrinele legale aleepocii comuniste pentru justificarea drumului forestier.
Controverse legate de trecut și interese financiare
Problema drumului nu e doar una de legalitate, ci și de interese economice și politice. În septembrie 2025, România Curată a dezvăluit că Cezar Răduță ar fi vândut unui fost director al companiei Impact, Gabriel Bizinache, un teren de 1.000 metri pătrați în apropierea pădurii Băneasa, pentru suma de până la 200.000 de euro. Potrivit sursei, tranzacția s-a făcut prin rate, iar rădăcinile acesteia ar trebui cercetate în contextul mai larg al activității și influenței Romsilva în zonă. Răduță a negat ulterior existenta unui contract finalizat, menționând că se află în căutarea unei înțelegeri amiabile.
Întrebarea esențială rămâne: care sunt adevăratele interese din spatele acestei tranzacții și modul în care acestea influențează gestionarea pădurii Băneasa? În timp ce controversele administrative se derulează, pădurea însăși, un important spațiu verde din București, continuă să fie într-un punct critic al dezbaterilor legate de alocarea resurselor naturale și respectarea legislației de mediu.
Drumul Greenfield și revendicările Ministerului Mediului
Singura certitudine în această poveste este decizia Ministerului Mediului de a readuce terenul la condiția inițială și de a retrage oficial orice autorizare privind construcția drumului. Raportul oficial neagă ipoteza autorizării legale a infrastructurii, arătând că etapele-cheie precum elaborarea proiectului tehnic și obținerea avizelor sunt complet absente. În plus, documentul propune remedierea situației prin reîmpădurirea terenului și anularea documentelor oficiale în care a fost înregistrată construcția.
Totuși, interpretarea oficialilor Romsilva contrazice vehement această abordare. Reprezentanții institutului invocă un decret din anii ’70, susținând că drumul a fost construit într-o epocă anterioară legilor moderne, fiind o „infrastructură moștenită din perioada comunistă”. Aceștia argumentează că drumurile de acest tip, mentionate în acte ca fiind „alee modernizată pentru vehicule” sau „drum forestier și de agrement”, nu au fost niciodată retrocedate și sunt proprietate publică, inclusiv în baza unui act emis în 1972, care nu a fost abrogat.
Tensiunea dintre cele două părți sugerează că această dispută legată de pădurea Băneasa, drum și tranzacții financiare ascunse nu va fi soluționată în viitorul apropiat. Pe măsură ce instanțele vor evalua legalitatea acțiunilor, cetățenii și mediul vor continua să suporte consecințele acestei lupte pentru controlul unuia dintre cele mai importante spații verzi din capitală. Într-un mozaic complicat de interese economice și politici, scena pădurii din Băneasa rămâne, cel puțin deocamdată, una în suspans, în așteptarea unui deznodământ clar.
Sursa: Buletin.de
