Legea menită să prevină epuizarea profesională, cunoscută și ca burnout, a fost respinsă de Senat, în ciuda inițiativei venite din partea USR

Contextul proiectului de lege și motivele respingerii

Proiectul de lege inițiat de USR avea ca scop crearea unui cadru legal pentru prevenirea burnout-ului în rândul angajaților, în special în domenii unde presiunea și solicitările sunt extrem de ridicate. Documentul propunea, printre altele, posibilitatea de a solicita perioade de odihnă suplimentară sau ajustări ale programului de muncă, în cazul semnalării semnelor epuizării emoționale sau fizice.

Motivul oficial al respingerii din partea celorlalte partide a fost acela că măsura ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri sau ar putea duce la abuzuri, dacă nu va fi reglementată corect. De asemenea, unii politicieni au exprimat temeri legate de posibilele constrângeri asupra angajatorilor, apreciind că legea ar putea deveni o barieră în flexibilitatea necesară pentru funcționarea firmelor.

Reacții și implicații pentru angajați și specialiști

Reprezentanții organizațiilor de sănătate mintală au condamnat decizia parlamentarilor și au atras atenția asupra faptului că burnout-ul reprezintă o problemă reală, cu consecințe grave asupra sănătății psihice și fizice a muncitorilor. Ei au subliniat că lipsa unui cadru legislativ clar împiedică victimele să obțină sprijin adecvat și să evite agravarea stării lor.

De asemenea, liderii sindicatelor și experții în resurse umane au afirmat că respingerea legii limitează eforturile de a crea un mediu de lucru mai sănătos și mai sustenabil. În opinia lor, ignorarea acestei probleme poate duce la încetinirea productivității sau chiar la creșterea absenteismului din cauza oboselii și stresului cronic.

Un oficial USR a declarat: „Deși legea nu reprezintă un panaceu, ea trimite un semnal clar că sănătatea angajaților trebuie să fie prioritară.” În schimb, majoritatea parlamentarilor au preferat să nu acorde această problemă o atenție specială.

Evenimentul a atras atenția asupra faptului că, în pofida creșterii consumului de conștientizare privind sănătatea mintală, legislația din România rămâne încă în urmă în protejarea drepturilor angajaților față de stresul excesiv. Este singurul proiect de lege pentru prevenirea burnout-ului respins în această sesiune parlamentară, de când a fost inițiat.

Pe data de 15 martie 2023, proiectul de lege urmează să fie reluat pe agenda Senatului, însă până atunci nu există o dată exactă pentru o nouă dezbatere sau vot.

Sursa: Digi24