Conform Digi24: Tradiții și obiceiuri de sfânta maria mare
Adormirea Maicii Domnului, prăznuită anual pe 15 august, marchează una dintre cele mai importante sărbători creștine. Cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare, această zi este marcată în diverse regiuni ale țării prin participarea la slujbe, pomenirea celor adormiți și sfințirea bucatelor, care sunt apoi împărțite persoanelor nevoiașe. Praznicul este însoțit și de numeroase tradiții populare, legate de sănătate, activitățile gospodărești și apropierea sezonului de toamnă. După sărbătoarea din 15 august și încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, începe, conform tradiției, sezonul nunților religioase, al botezurilor, al târgurilor și al petrecerilor.
Semnificația și importanța praznicului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși nu există mărturii istorice directe privind momentul săvârșirii sale, cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat considerabil începând cu secolul al V-lea, după ce Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes, din anul 431, a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu. Originea exactă a praznicului este necunoscută, însă acesta s-a dezvoltat în primele secole creștine. Conform tradiției, mormântul în care a fost așezată Fecioara Maria se află într-un lăcaș de cult din Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, explică pentru Digi24.ro: „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.” El adaugă că, potrivit sfintei tradiții, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul aproape, i-a vestit pe apostoli, care au venit să fie alături de Ea. După ce a adormit, a fost așezată într-un mormânt. Sfântul Apostol Toma, sosind peste trei zile, a dorit să se închine la mormânt, iar apostolii l-au deschis. Mormântul era gol, Fecioara Maria fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său, o mare minune ca dovadă a dragostei supreme a Mântuitorului față de mama Sa.
Pentru credincioși, sărbătoarea din 15 august nu este doar un moment de tristețe, ci unul al speranței și al vieții veșnice. Sensul duhovnicesc este legat de mutarea Sfintei Maria la cer și de reîntâlnirea cu Fiul Său. „Este o bucurie și o minune reîntâlnirea dintre Fiul Hristos și Maica Domnului, mai ales că, pentru noi, oamenii, viața pe pământ este limitată. Petrecerea noastră pe pământ este o pregătire pentru viața cea veșnică la care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu S-a mutat”, mai transmite Părintele Cazacu.
Tradiții populare și sfințirea alimentelor
Numeroasele datini asociate zilei de 15 august aparțin tradiției populare și diferă de la o regiune la alta, nefiind confundate cu rânduielile bisericești. Acestea au fost transmise de-a lungul generațiilor și continuă să fie respectate în numeroase comunități. Preotul subliniază că „Tradițiile urmate la fiecare sărbătoare bisericească sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt.”
În general, la marile praznice bisericești, nu este indicat să ne implicăm în activități sau proiecte care impun efort fizic. Este o zi dedicată liniștii, reculegerii și odihnei, recomandându-se participarea la slujbe, aprinderea unei lumânări și împărțirea de pomană, în amintirea celor plecați dintre noi. Începând cu seara de 14 august, în multe biserici și mănăstiri se cântă Prohodul Maicii Domnului, o sărbătoare iubită de români, numită popular și „Paștele din miezul verii”.
În dimineața sărbătorii au loc slujbe și hramuri bisericești. Femeile aduc la biserică bucate care sunt sfințite de preot și împărțite apoi credincioșilor, în memoria celor adormiți. Tradiția spune că în această zi se oferă și fructe de toamnă, precum struguri și prune. Pe lângă acestea, în unele zone ale țării sunt pregătite colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice. Alegerea alimentelor diferă în funcție de obiceiurile locale, însă sensul gestului rămâne același: pomenirea celor adormiți și ajutorarea persoanelor aflate în nevoie.
Superstiții și Perioada „Între Sântămării”
În credința populară, femeile însărcinate sunt ocrotite de Maica Domnului, iar rugăciunile rostite pe 15 august pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. O practică veche, păstrată în anumite comunități, spune că fetele care își doresc să se căsătorească trebuie să spele icoana Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc, ritual considerat a le ajuta să își găsească alesul. Alte superstiții susțin că, în ziua Adormirii Maicii Domnului, oamenii nu ar trebui să își tundă părul sau să se scalde în ape curgătoare, crezându-se că nerespectarea acestor interdicții ar face ca rugăciunile să nu fie auzite. Aceste practici aparțin folclorului și nu reprezintă reguli stabilite de biserică.
Intervalul cuprins între Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, prăznuită la 8 septembrie, este cunoscut în popor sub denumirea de „Între Sântămării”. Potrivit tradiției, această perioadă este considerată potrivită pentru semănăturile de toamnă și pentru desfășurarea mai multor activități agricole. În satele transilvănene s-a păstrat credința potrivit căreia înflorirea trandafirilor în ziua de Sfânta Maria Mare anunță o toamnă lungă și călduroasă.
Sursa: Digi24
