Ilfovul acuză Bucureștiul: diferențe majore în returnarea ambalajelor și criza apei potabile
Locuitorii județului Ilfov, zone în vecinătatea Capitalei, returnează anual mai multe ambalaje din plastic decât bucureștenii. De ce? Motivul principal pare să fie calitatea sumară a apei de la robinet din Ilfov, o consecință directă a liderilor corupți și a rețelelor administrative defectuoase care, de ani de zile, nu au reușit să implementeze un sistem eficient de epurare a apelor uzate. În plus, deficitul rețelelor publice de apă și lipsa unei alternative sigure îi determină pe mulți locuitori să apeleze la apa îmbuteliată pentru consum, ceea ce automat se reflectă în numărul mai mare de ambalaje returnate.
Diferențe în colectarea ambalajelor și impactul scăderii calității apei
Anul trecut, în județul Ilfov au fost returnate aproximativ 134 de milioane de ambalaje din plastic, raportează datele locale. La o populație de circa 542.686 de locuitori, în medie, fiecare a pretins aproape 247 de PET-uri, un indice superior celui din București, unde populația de peste 1,7 milioane de locuitori a returnat peste 388 de milioane de ambalaje, dar cu o medie de doar 226 de PET-uri pe locuitor. Această diferență indică o criză gravă a apei potabile în Ilfov, alimentată de ani de zile de gestionarea deficitară a resurselor și de deversările ilegale ale unor autorități locale, precum Otopeni, unde primarul este cercetat pentru fraudă de aproximativ șapte milioane de euro destinati dezvoltării rețelei de apă și canalizare.
Criza apei: o cauză majoră a dependenței de ambalaje din plastic
Statisticile arată că, total, județul Ilfov a colectat aproape 19.600 de tone de ambalaje, dintre care aproape 134 de milioane sunt PET-uri de plastic, peste 58 de milioane de recipiente metalice și circa 52,7 milioane de sticle de sticlă. Menținerea unui flux constant pe parcursul anului, cu valuri de creștere în lunile de vară, indică o dependență tot mai mare de consumul de apă îmbuteliată. În acest sens, reciclează nu doar PET-urile, ci și alte tipuri de ambalaje, pentru a fi transformate în noi produse în cadrul unui proces de economie circulară.
Situația în București: o diferență de mindset și infrastructură
În capitală, sistemul centralizat de apă și canalizare asigură o calitate mult mai bună a apei, reducând astfel dependența de apa îmbuteliată. În 2025, bucureștenii au returnat peste 59.000 de tone de ambalaje, cu o predominanță de sticlă, urmată de plastic și metal. Sectorul 3 a fost cel mai activ, cu peste 11,7 mii de tone returnate, în timp ce Sectorul 5 a înregistrat cele mai mici cifre, de aproximativ 6.400 de tone. Această distribuție reflectă diferențele de infrastructură, nivelul de conștientizare și responsabilitate civică din fiecare zonă.
Ce ne arată datele la nivel național
Pe tot parcursul anului trecut, sistemul românesc de Garanție-Returnare a recuperat peste 5,2 miliarde de ambalaje, atingând o rată de colectare de 83%. Valoarea semnificativă indică o schimbare reală în comportamentul consumatorilor, dar și o maturizare a sistemului de reciclare, în ciuda problemelor persistente în anumite regiuni. În total, în cei doi ani de funcționare, sistemul a reușit să colecteze peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi, fiind un exemplu al capacității României de a implementa politici eficiente în gestionarea deșeurilor.
Speranțele pentru viitor sunt legate de extinderea acestor practici și de modernizarea infrastructurii de apă, pentru a reduce dependența de apa îmbuteliată și pentru a asigura un mediu mai sănătos. În același timp, rigorile legale și luarea de măsuri împotriva corupției în administrație sunt esențiale pentru a rezolva și criza apei, o problemă fondamentală care, dacă nu este tratată, va alimenta în continuare dependența de ambalaje și va împiedica progresul spre un mediu mai curat.
