Conform Economica: Instituțiile publice din România dețineau la finalul anului 2025 active în valoare totală de 2.159,3 miliarde de lei, din care însă doar o mică parte, respectiv 551,6 miliarde de lei, reprezenta active curente, ușor convertibile în numerar. Majoritatea covârșitoare a patrimoniului, adică 1.519,6 miliarde de lei (70,4% din totalul activelor), este constituită din active fixe corporale, precum clădiri, infrastructură, terenuri și echipamente. Acestea reprezintă valoarea contabilă a bunurilor utilizate pe termen lung de stat și nu pot fi transformate direct în lichidități pentru acoperirea obligațiilor.
Bilanțul financiar al statului: activ, dar nu lichid
Potrivit bilanțului anual întocmit de Ministerul Finanțelor, la 31 decembrie 2025, totalul activelor necurente atingea 1.607,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 74,5% din patrimoniul total. Activele fixe corporale reprezintă componenta principală a acestor active necurente. Statul deținea în disponibilități la sfârșitul anului trecut doar 251,2 miliarde de lei, la care se adăugau 241 de miliarde de lei sub formă de creanțe curente. Aceste categorii, însumând aproximativ 492,3 miliarde de lei, nu sunt bani disponibili imediat pentru Guvern, deoarece disponibilitățile sunt repartizate în mai multe instituții cu scopuri distincte, iar creanțele reprezintă sume ce urmează a fi încasate.
Datorii uriașe, dar distincte de datoria publică
Pe partea de obligații, instituțiile publice înregistrau datorii totale de 1.603,6 miliarde de lei. Datoriile pe termen lung domină structura, ajungând la 1.207 miliarde de lei, adică 75,3% din totalul datoriilor. Datoriile necurente, însumând 1.268,8 miliarde de lei, reprezentau 79,1% din totalul obligațiilor. Situația arată că, la fiecare 100 de lei în active, instituțiile publice aveau 74,3 lei datorii, diferența de 555,7 miliarde de lei (25,7% din active) fiind constituită din capitaluri proprii.
Este important de subliniat că cifra de 1.603,6 miliarde de lei nu este echivalentă cu datoria publică în sensul convențional. Aceasta din urmă, calculată conform metodologiei europene (datoria publică Maastricht), era la sfârșitul anului 2025 de aproximativ 1.137 miliarde de lei, reprezentând 59,3% din Produsul Intern Brut. Bilanțul instituțiilor publice include, pe lângă împrumuturi, și alte tipuri de obligații, precum datorii comerciale, salarii și contribuții restante, provizioane și venituri în avans. Din acest motiv, cele 1.207,3 miliarde de lei din împrumuturi pe termen lung din bilanț nu se adaugă direct la datoria publică de 1.137 miliarde de lei, existând o suprapunere, dar și diferențe semnificative în calcul.
Ce arată, de fapt, bilanțul statului
Bilanțul contabil oferă o imagine asupra patrimoniului și obligațiilor, indicând un sector public cu active substanțiale, însă preponderent fizice și nu lichide. Valoarea de 2.159,3 miliarde de lei în active nu reprezintă „averea lichidă” a statului, ci mai degrabă valoarea contabilă a bunurilor imobile, infrastructurii și echipamentelor. Pentru evaluarea sustenabilității finanțelor publice și pentru comparațiile europene, indicatorul relevant rămâne datoria publică calculată conform normelor europene, nu suma totală a datoriilor contabile din bilanțul agregat al instituțiilor publice.
Sursa: Economica
