Primul semn clar al eforturilor de redresare financiară, compania de transport public București STB a implementat de luni, 9 martie, un program de lucru redus pentru aproximativ 4.500 de angajați. Decizia, parte a unui plan de reducere a costurilor, presupune ca aceștia să vină la serviciu doar patru zile pe săptămână, cu salariile diminuate cu 20%. Măsura va fi de luni până în mai, fiind estimată o economie de circa 7,3 milioane de lei lunar, ca parte a unui set de 12 pași menită să salveze operatorul de transport de la insolvență.
Costuri reduse, dar nemulțumiri sociale:
Reducerea programului de lucru nu a fost valină în contextul unui operator cu datorii astronomice, care se zbate să își acopere obligațiile, În ultimii ani, datoriile STB s-au acumulat până la peste 1,6 milioane de lei, ceea ce i-a adus în centrul atenției primarului general, dar și al sindicatelor. În ciuda numeroaselor măsuri economice anunțate, acestea au fost primite cu neîncredere, mai ales de către reprezentanții sindicali. Liderul sindicatului Transpublic, Valer Ciobănescu, a criticat decizia, afirmând că „au făcut în așa fel încât să lovească în muncitorii de jos, șefii cu salarii mari nu sunt afectați cu nimic”.
El a subliniat și lipsa deconsultare a sindicatelor minoritare, ceea ce a alimentat nemulțumirile și temerile legate de modul în care se vor resimți în viața lor angajații cu venituri mai mici. Singurele negocieri, deocamdată, au fost purtate cu sindicatul majoritar, condus de Vasile Petrariu, fost consilier general din partea PSD, pe când alte alte sindicate au fost lăsate deoparte.
Cine și de ce suportă măsura?
Printre cei afectați de decizia de reducere a săptămânii de lucru se numără personalul TESA, conducerea, personalul de întreținere din depouri și autobaze, precum și controlorii și casierii. La fel, angajații care operează mijloacele de transport, conducătorii auto și maiștrii, au fost exceptați de la aceste reduceri. În total, aproximativ 3.300 de angajați, adică mai bine de 70% din forța de muncă, nu sunt vizati de această măsură.
Decizia de a limita programul a fost invocată ca o soluție temporară, valabilă pentru două luni, urmând să fie reevaluată după această perioadă, cu posibilitatea de a fi extinsă sau ajustată. Planul inițial prevedea menținerea acestui program pe o perioadă de șapte luni, însă protestele sindicale și temerile legate de impactul social au determinat conducerea să lupte pentru o soluție mai restrânsă.
Ce urmează pentru buget și structură?
Pe lângă reducerea personalului, conducerea companiei a propus și alte măsuri de austeritate, printre care diminuarea autorizațiilor pentru orele suplimentare, eliminarea unor angajări și promovări șichiar reorganizarea complectă a companiei, cu scopul de a desființa departamente și funcții considerate inutile. În plan se află și ajustarea tarifelor pasagerilor, în încercarea de a crea un echilibru economic, precum și intensificarea controalelor pentru reducerea calatoriilor fără titlu valabil.
În pofida măsurilor dure, liderii sindicali cer o abordare echilibrată, afirmând că societatea de transport are nevoie de o restructurare reală, dar fără a afecta serviciul public sau condițiile angajaților. Cu toate acestea, perspectiva unei încetiniri în reforme și deblocarea datoriilor, în special cele către ANAF, care depășesc 1,4 miliarde de lei, rămâne un obiectiv dificil de atins.
În timp ce oficialii încearcă să implementeze aceste măsuri, întrebarea rămâne dacă acestea vor fi suficiente pentru a stabiliza bugetul companiei sau dacă vor genera nemulțumiri sociale ce pot destabiliza și mai mult serviciul de transport în capitală. Alternativa pare să fie o luptă continuă pentru echilibru, în condițiile în care Bucureștiul are nevoie disperată de un sistem de transport funcțional și sustenabil pe termen lung.
Sursa: Buletin.de
