Stelian Ion: Marius Voineag va căuta să-și sporească influența în urma candidaturii pentru poziția de adjunct al Procurorului General
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, atrage atenția asupra calculatediței de putere a actualului șef al DNA, Marius Voineag, după anunțul că acesta și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al Procurorului General. Într-o declarație recentă, Ion a sugerat că Voineag, în cazul în care va reuși să obțină postul, va încerca să-și extindă și mai mult influența în rândul structurilor judiciare, intenție care, potrivit criticilor, ar putea avea consecințe grave pentru echilibrul puterilor în sistemul de justiție din România.
Așteptări și temeri în rândul specialiștilor în justiție
Decizia lui Marius Voineag de a candida pentru un post cheie în Procuratura Generală a fost percepută încă de la început ca un pas strategic menit să-i întărească poziția în cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Actualul șef al DNA, numit în fruntea structurii în 2021, a fost implicat în numeroase anchete și anchete judiciare de amploare, fiind un actor central în lupta împotriva corupției, dar și criticat pentru unele decizii care au fost interpretate ca favorizante pentru anumite cercuri ale puterii.
Stelian Ion a considerat însă că această candidatură poate fi un punct de cotitură, citând direct: „Unii se grăbesc să se declare mulțumiți de faptul că dl. Voineag ar fi făcut, chipurile, eforturi în justiție, însă nu trebuie omis faptul că el va încerca, dacă va obține funcția, să-și sporească și mai mult influența.” Întrebat despre motivațiile din spatele declarației, Ion a adăugat că riscurile unei astfel de măriri de putere pot duce la dezechilibre în modul în care se aplică justiția în România, amintind că un sistem judiciar puternic și independent trebuie să fie menținut fără influențe politice sau personale evidente.
Contextul politic și modificarile recente în sistemul judiciar
Luminița situației de pe scena justiției din România sunt, însă, influențate de recentul context politic. Candidatura lui Voineag apare într-un moment în care edilul sistemului judiciar a fost zguduit de o serie de schimbări și controverse, inclusiv modificări legislative și încercări de consolidare a poziției conducerii DNA, unele percepute ca fiind o încercare de consolidare a influenței asupra procurorilor care activează în lupta anticorupție.
De altfel, numirea și promovarea în funcții cheie în justiție au fost adesea criticate pentru lipsa de transparență, iar vederea unui posibil câștig al poziției de adjunct al Procurorului General de către Voineag ridică semne de întrebare legate de integritatea și independența structurilor judiciare.
Risc și reacții din partea sistemului și a societății civile
Reacțiile din partea comunității judecătorești și a societății civile nu au întârziat să apară. Mulți experți și opoziție politică atrag atenția asupra pericolului de a concentra prea multă putere în mâinile unui singur actor în justiție, într-un moment în care independența sistemului trebuie să fie apărată cu hotărâre.
De asemenea, anumite voci sunt de părere că ambiția lui Voineag de a avansa în structurile înalte ale justiției poate fi interpretată ca o încercare de consolidare a unei poziții de influență, chiar dacă formal va accepta să lucreze în cadrul unei structuri colegiale. În același timp, analiști politici și jurnaliști specializați în justiție sunt de părere că această candidatură va fi urmărită cu mare atenție atât din partea partidelor politice, cât și din partea societății civile, mai ales în contextul eforturilor de reformă și consolidare a statului de drept.
În așteptarea deciziei finale, toate semnele indică faptul că lupta pentru influență în justiție nu s-a încheiat, iar modul în care se vor poziționa actorii implicați pe scena justiției va avea efecte pe termen lung pentru încrederea publicului în instituțiile justiției din România.
