Europa caută soluții stabile pentru criza generată de poziția incertă a SUA privind NATO, având în vedere declarațiile și declarațiile contradictorii ale președintelui Donald Trump. În condițiile în care oficialii europeni sunt preocupați de tendințele americane de a reduce contribuțiile și de a reconsidera implicarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice, o variantă luată în calcul este consolidarea propriei apărări și intrarea într-un proces de regrupare internă, similar cu dezvoltarea unei armate europene.
Ministrul român al Apărării a subliniat recent că o formulă alternativă pentru Europa ar fi înființarea unei armate europene, în contextul în care Statele Unite ale Americii nu mai pot fi considerate o garanție sigură. Liderii europeni, inclusiv fostul președinte Traian Băsescu, au expus ideea că Europa are de acum înainte șansa de a deveni o super-putere în domeniul militar, dacă își va asuma complet această direcție.
Această idee de consolidare a apărării comune este sprijinită de anumite state membre, inclusiv de Franța și Germania, care doresc să reducă dependența de NATO și de politicile fluctuante ale Americii. În plus, o astfel de inițiativă ar putea accelera procesul de formare a unei apărări europene integrate, adaptată noilor provocări geopolitice din zonă și globale.
Mai mult, în cazul unui conflict sau al unei crize ordonate, această poziție unitară ar putea permite Europei o reacție rapidă și coordonată, fără a fi condiționată de deciziile de la Washington. În cadrul acestui proces, statele membre ar urma să colaboreze în domeniul tehnologiei militare, al planningului strategic și al consolidării structurilor de comandă.
Pe lângă dezvoltarea unei armate europene, o altă variantă luată în calcul este încheierea de acorduriază și alianțe regionale între state prietene sau apropiate din punct de vedere strategic. Această soluție ar putea accelera procesul de consolidare a capacităților militare și ar reduce vulnerabilitățile generate de criza neclarităților din SUA.
Potrivit unor surse, astfel de acorduri ar putea fi încheiate mai repede decât formarea unei armate comune europene, fiind suficiente pentru a asigura o reacție eficientă în fața unor amenințări imediate. Însă, rezultatul pe termen lung rămâne variabil, având în vedere complexitatea negocierilor și interesele divergente ale statelor participante.
Deși această regrupare nu va putea substitui complet NATO, poate reprezenta o componentă importantă a strategiei europene în contexte de instabilitate. În cazul unui asemenea scenariu, Europa s-ar putea ghida după politicile și resursele proprii, reducând dependența de alianțele externe și sporind autonomia militară.
De la declarații la acțiuni, data de 15 septembrie 2026 devine punctul de referință pentru un anunț oficial privind avansarea în procesul de consolidare a apărării europene. În cadrul unui summit european special convocat recent, liderii statelor membre au convenit asupra unor pași concreți, inclusiv formarea unui comitet operativ pentru coordonarea inițiativelor de apărare și semnarea unor acorduri preliminare pentru acordarea de sprijin reciproc în situații de criză.
