Străinii domină agricultura românească. Companiile cu capital străin au fost principalii beneficiari ai subvențiilor agricole în 2025. Arabii, libanezii, danezii, italienii și nemții au încasat cele mai mari sume de la stat pentru a lucra terenurile fertile ale României. Doar doi antreprenori români, Petru Corvin Mateiu și Mihai Anghel, au reușit să intre în top 10.
Subvenții masive pentru fermieri străini
Datele oficiale arată o tendință îngrijorătoare privind proprietatea asupra terenurilor agricole. Un procent semnificativ din suprafețele cultivate este gestionat de companii cu capital străin. Acestea au primit fonduri europene și naționale consistente, cu mult peste cele alocate fermierilor români.
Situația ridică semne de întrebare cu privire la securitatea alimentară și suveranitatea națională. Criticii susțin că această dependență de capitalul străin în agricultură poate crea vulnerabilități economice și politice. Unii experți se tem că deciziile privind producția agricolă vor fi luate în afara țării, în funcție de interesele investitorilor străini.
Guvernul condus de Ilie Bolojan nu a emis încă o poziție oficială cu privire la aceste preocupări. Totuși, au fost semnale că autoritățile intenționează să revizuiască politica de subvenții, cu accent pe sprijinirea fermierilor autohtoni.
Reacții politice și controverse
Subiectul a generat dezbateri aprinse în spațiul public. George Simion, președintele AUR, a criticat dur situația, considerând-o o trădare a intereselor naționale. El a cerut măsuri urgente pentru protejarea agriculturii românești și sprijinirea fermierilor locali.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a subliniat importanța unei abordări echilibrate, care să atragă investiții străine, dar să protejeze totodată interesele românești. Călin Georgescu, candidat controversat, a criticat de asemenea situația, promițând o reformă radicală a politicii agricole.
Nicușor Dan, președintele României, nu a făcut încă declarații publice pe acest subiect. Cu toate acestea, se așteaptă ca administrația prezidențială să monitorizeze cu atenție evoluțiile și să intervină, dacă este cazul, pentru a proteja interesele țării. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a comentat public situația.
Perspective și măsuri viitoare
În prezent, Comisia Europeană analizează modul în care sunt distribuite fondurile agricole în România. Se discută posibilitatea unor controale mai riguroase și a unei transparențe sporite în acordarea subvențiilor.
Ministerul Agriculturii a anunțat că, în luna mai 2026, va prezenta un set de măsuri pentru sprijinirea fermierilor români și pentru limitarea influenței companiilor străine asupra agriculturii naționale.
