Centrele de date dedicates inteligenței artificiale au devenit surse majore de consum energetic, dar cercetări recente dezvăluie un impact secundar alarmant: acestea creează insule de căldură extreme, încălzind terenul din jur cu până la aproape 9 grade Celsius. Această creștere de temperatură afectează peste 340 de milioane de oameni din zonele periferice, făcând viața mai dificilă pentru comunitățile din apropiere.
Impactul insulelor de căldură generate de centrele de date
Aceste centre, esențiale pentru susținerea algoritmilor AI și stocarea datelor, consumă cantități uriașe de energie electrică. Cu toate acestea, pe lângă costurile economice și uzura mediului, ele generează și fenomene locale care influențează negativ temperatura în zonele din jur. Cercetările recente arată că terenurile din proximitatea acestor facilități pot ajunge la temperaturi cu aproape 9 grade Celsius mai ridicate decât zonele înconjurătoare, cauzând „insule de căldură” urbane.
Specialiștii avertizează că aceste fenomene nu sunt doar un efect secundar al tehnologizării, ci și o problemă de mediu cu consecințe asupra sănătății și calității vieții. „Creșterea temperaturii terenurilor din jurul centrelor de date poate intensifica problemele legate de sănătatea publică, mai ales în zonele unde încălzirea globală a agravat deja situația,” declară Andrea Marinoni, expert în mediu și sustenabilitate.
Efectul de încălzire a teritoriului nu este uniform. Zonele jazzând în apropierea acestor centre se confruntă cu un nivel mai mare al temperaturii, comparativ cu alte regiuni. Aceasta influențează în mod direct comunitățile din jur, mai ales în zonele rurale sau urbane cu infrastructură limitată pentru gestionarea unor astfel de schimbări climatice frecvente.
Cum influențează aceste insule de căldură comunitățile umane
Peste 340 de milioane de oameni din peste 50 de țări sunt expuși la temperaturi crescute cauzate de aceste insule de căldură artificiale. Pentru aceștia, efectele pot include creșteri ale riscului de probleme de sănătate, cum ar fi agravarea bolilor cardiovasculare sau probleme respiratorii, în condițiile în care temperaturile crescute afectează direct calitatea aerului și disponibilitatea resurselor de apă.
În plus, efectele asupra agriculturii și ecosistemelor sunt semnificative. Temperaturile mai ridicate pot reduce productivitatea agricolă, precum și pot altera echilibrul biodiversității locale. În unele regiuni, fenomenul contribuie la creșterea costurilor pentru adaptarea infrastructurii și la necesitatea unor măsuri suplimentare de protecție a mediului.
“Fără măsuri de gestionare și reducere a acestei efecte colaterale, riscurile pentru comunitățile vulnerabile se pot amplifica, iar costurile pentru adaptare vor crește considerabil,” adaugă Marinoni.
Conștientizarea și planificarea urbanistică trebuie să țină cont de aceste noi realități. Soluțiile pot include utilizarea de materiale reflectorizante pentru suprafețe, plantarea de vegetație pentru răcire naturală și implementarea de tehnologii de răcire eficiente energetic. În același timp, autoritățile trebuie să monitorizeze constant efectele acestor insule de căldură pentru a putea interveni prompt.
Un studiu recent, publicat în luna februarie a acestui an, arată că în anumite zone din Asia și America de Nord, temperaturile în proximitatea centrelor de date au crescut cu până la 8,7 grade Celsius în ultimii ani, influențând direct viața a milioane de oameni. În plus, aceste zone au înregistrat o creștere semnificativă a consumului de energie pentru răcire, exacerband și mai mult problemele de mediu.
