Conform Economica: BCE, surprinsă de intervenția SUA în sprijinul yenului
Banca Centrală Europeană (BCE) a aflat abia vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a cumpăra yeni, după ce tranzacția fusese deja efectuată, conform unor surse citate de Financial Times, prin intermediul agenției de presă Mediafax.
Președinta BCE, Christine Lagarde, și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au discutat despre această intervenție abia sâmbătă, a precizat una dintre surse.
Oficialii BCE reclamă o încălcare a convențiilor
Lipsa de coordonare subliniază caracterul neobișnuit al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru susținerea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod tradițional, într-o astfel de operațiune, SUA ar fi utilizat dolari.
Unii oficiali de rang înalt din cadrul BCE au considerat că decizia Washingtonului de a folosi euro reprezintă o încălcare fără precedent a convențiilor de lungă durată privind cooperarea dintre autoritățile monetare occidentale, conform informațiilor obținute de Financial Times.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, băncile centrale și ministerele de Finanțe occidentale au pus un accent deosebit pe încrederea reciprocă și consultare. Intervențiile anterioare pe piețele valutare au fost, în marea lor majoritate, realizate într-un mod coordonat.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”
Vânzările de euro operate de SUA, realizate de Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, au fost „foarte surprinzătoare” și „triste”, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu discuțiile dintre oficialii europeni.
„Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a adăugat sursa, avertizând că decenii de cooperare strânsă între băncile centrale occidentale, care au contribuit la stabilitatea financiară și la creșterea economică, ar putea fi puse în pericol.
Autoritățile americane au optat pentru vânzarea de euro deoarece o eventuală vânzare de dolari ar fi putut fi interpretată ca o încercare de slăbire a monedei americane. O astfel de acțiune ar fi putut submina politica promovată de Scott Bessent, care susține un dolar puternic.
Economiștii și analiștii au speculat și că Washingtonul s-a alăturat Japoniei pentru a evita ca Tokyo să fie nevoit să vândă titluri de stat americane. Această precizare intervine într-un moment în care costurile de împrumut pe termen lung ale SUA se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat pentru FT că instituția americană nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea rezervelor din Exchange Stabilization Fund, fondul care a fost utilizat pentru această intervenție.
Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că „respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”.
SUA și Japonia au intervenit pentru susținerea yenului
Pe baza datelor preliminare furnizate de Banca Japoniei, analiștii estimează că Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile pentru a susține moneda națională.
Intervențiile combinate ale SUA și Japoniei au determinat o apreciere a yenului. Moneda japoneză a urcat de la aproape 164 de yeni pentru un dolar, la începutul lunii, la aproximativ 157 de yeni pentru un dolar.
Ulterior, moneda japoneză s-a depreciat ușor, ajungând la aproximativ 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Economica
