SUA ia în considerare suspendarea completă a livrărilor de armament către țările aliate, inclusiv România, pe fondul unei noi crize financiare în domeniul apărării. Declaraţiile recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, indică o schimbare semnificativă în politicile privind utilizarea muniției militare, în condițiile în care administrația Biden anunță un posibil buget uriaș pentru conflicte ce țin de Iran și alte regiuni instabile.
Măsuri strategice și impactul asupra aliaților
Pete Hegseth a afirmat că armata americană trebuie să își utilizeze muniția în funcție de propriile interese, critici fiind aduse mai ales gestionării anterioare a livrărilor de muniție către Ucraina. „Ne confruntăm cu o situație complicată creată de politica administrației Biden, atunci când muniția nu a fost folosită pentru siguranta și nevoile forțelor noastre, ci a fost trimisă în Ucraina”, a spus Hegseth într-un interviu recent. El a adăugat că, în condițiile priorităților actuale, este mai bine ca resursele militare să fie folosite pentru apărarea și interesele Statelor Unite.
Potrivit unor surse din Washington Post, Pentagonul intenționează să solicite peste 200 de miliarde de dolari pentru desfășurarea unor operațiuni militare în Iran. Într-un răspuns public, Hegseth a confirmat că această cifră va fi trimisă Congresului, deși nu a specificat exact suma solicitată. El a menționat că „banii pentru apărare trebuie să fie suficienți pentru a distruge orice amenințare” și că această strategie de alocare ar putea presupune reducerea sau chiar suspendarea temporară a livrărilor de muniție către aliați.
Efectele asupra bugetului de apărare și relațiile internaționale
Declarațiile oficialului de la Pentagon apar într-un moment în care SUA se pregătesc pentru un buget de apărare fără precedent, cu estimări de peste 200 de miliarde de dolari pentru operațiuni în Iran. În același timp, războiul din Irak, care a durat aproape două decenii, a costat anual aproximativ 140 de miliarde de dolari.
Un senator democrat, Ruben Gallego, a subliniat că o astfel de creștere a bugetului indică o perspectivă de conflict de lungă durată. „Dacă Pentagonul cere 200 de miliarde de dolari, înseamnă că se așteaptă la un război extins, iar această situație poate avea repercusiuni și pentru țările aliate, inclusiv România”, a declarat acesta.
Statistica oficială indică faptul că Washington a alocat Ucrainei, de la începutul invaziei ruse, aproape 183 de miliarde de dolari în ajutoare militare și financiare. În același timp, președintele Donald Trump a făcut apel la congresmeni pentru creșterea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari, ceea ce ar permite crearea unor forțe militare de nivelul „visurilor” generalei strategii americane.
Impactul asupra României și a achizițiilor militare
Decizia SUA ar putea avea efecte directe și asupra României, care urmează să achiziționeze peste 200 de tancuri noi în valoare de aproape 8 miliarde de euro. Contractul, anunțat anterior, a fost considerat un pas important pentru modernizarea și reînarmarea forțelor armate române.
Însă, în condițiile în care livrările de arme și muniție din Statele Unite ar putea fi suspendate sau limitate, Bucureștiul trebuie să își reevalueze strategiile de apărare și cooperarea cu aliații. Institutul național de apărare și oficialii militari români sunt conștienți de vulnerabilitățile pe care le implică o astfel de evoluție.
Politicile internaționale se află într-un punct de răscruce, iar deciziile de la Washington riscă să modifice echilibrul de forțe din regiune. În timp ce SUA își concentrează resursele pentru evenimente dramatice precum conflictul cu Iran, aliații din Europa trebuie să fie pregătiți pentru eventuale modificări în suportul militar și în noile configurații de securitate. România, ca staționară NATO, rămâne însă în alertă, urmărind evoluțiile și așteptând deciziile finale ale statutului de priorități militare americane.
Sursa: Digi24
