România se plasează pe poziția 36 în clasamentul mondial al celor mai îndatorate state în ultimul trimestru al anului 2025, cu o datorie totală de 102% din Produsul Intern Brut (PIB). Într-un peisaj economic global în continuă schimbare, această cifră reprezintă o situație relativ moderată dacă o comparăm cu valorile impresionante înregistrate de alte ţări, în special cele din Asia și Europa de Vest. În contextul actual, nivelul datoriei românești este considerat sustenabil, în condițiile în care marile economii ale lumii acum se confruntă cu niveluri fără precedent.
Topul global: Tokio, Hong Kong și Singapore domină clasamentul
Este deja clar că datoria publică și cea a sectorului privat au devenit un indicator esențial pentru sănătatea economică a fiecărui stat. Cele mai îndatorate economii globale sunt în mare parte din Asia, cu Hong Kong ocupând primul loc, la uimitorul nivel de 380% din PIB. Aici, datoria companiilor acoperă aproape două treimi din această sumă, atingând 227%. Datoria guvernamentală, de 67%, și cea a gospodăriilor, de 86%, contribuie de asemenea la această imagine extrem de încărcată.
Locul secund revine Japoniei, cu o datorie totală de 372% din PIB, într-un peisaj economic marcant pentru că este mai apropiată de un nivel critic. Datoria guvernamentală se apropie de 199%, în timp ce sectorul corporate are, de asemenea, o pondere semnificativă, de 113%. În ciuda acestor cifre, Japonia continuă să fie una dintre cele mai influente economii mondiale, dar semnele de întrebare privind sustenabilitatea datoriei rămân. Singapour se clasează pe poziția a treia, cu 347%, evidențiind astfel o dinamică similară de creștere a îndatorării în câteva dintre cele mai dezvoltate economii vest-europene și asiatice.
Europa în fața provocărilor datoriei
Printre țările europene, Franța se remarcă ca fiind cea mai îndatorată, ocupând locul 4 în clasament global, cu o datorie totală de 326% din PIB. Structura acestei datorii reflectă o concentrare majoritar asupra sectorului corporativ, cu 156%, urmată de datorii guvernamentale (110%) și cea a populației (59%). Italia urmează distanțat, cu un nivel al datoriei de 236% din PIB, fiind mai frusat de o datorie publică dominantă, care însumează 141%.
În Marea Britanie, datoria totală ajunge la 214%, în timp ce Dacia germană atinge pragul de 200%. În aceste state, creșterea împrumuturilor a fost influențată de măsurile adoptate pentru susținerea economiilor în perioada pandemiei, dar și de cheltuielile masive pentru apărare sau alte proiecte de infrastructură. Creșterea ratelor dobânzilor, confirmată de tendințele globale, adaugă un nou nivel de presiune atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor.
România în ceafă de clasament, dar în siguranță relativă
În această situație globală de îndatorare record, România, cu o datorie de 102% din PIB, se află într-o poziție relativ mai sigură. Structura acestei datorii este diferită de cea a celorlalte state europene, fiind compusă în proporții mai mici din datorii ale populației (11%) și ale companiilor (29%), în timp ce datoria guvernamentală reprezintă circa 61%. Comparativ cu marile puteri sau cu economiile din vestul Europei, această valoare rămâne moderată, reflectând o gestionare prudentă a resurselor și un deficit de îndatorare controlabil.
Contextul economic internațional indică faptul că, în ciuda nivelurilor ridicate de datorie din unele țări, majoritatea statelor încearcă să țină sub control aceste cifre, într-un efort de a evita crize financiare generate de supraîndatorare. Pentru România, această situație reprezintă o oportunitate de consolidare economică, dar și o nevoie de monitorizare continuă a indicatorilor financiari, având în vedere riscurile globale și tremurul politicilor monetare în alte zone ale lumii.
Perspective și riscuri viitoare
În anul 2025, singurii câștigători apar în rândul economiilor cu datorii sub pragurile critice, care gestionează cu prudență resursele și evită supraîndatorarea. Totodată, crizele successive, perturbațiile din transport și riscurile geopolitice în continuare afectează stabilitatea piețelor financiare. În aceste condiții, sustenabilitatea datoriei rămâne un obiectiv prioritar pentru majoritatea statelor, inclusiv pentru România, care trebuie să-și mențină controlul asupra datoriei interne și externe pentru a evita presiuni economice majore în viitor.
Deși la nivel global nivelurile de îndatorare sunt îngrijorătoare, evoluția situației va depinde în mare măsură de politicile adoptate, de nivelul ratelor de interes și de capacitatea fiecărui stat de a-și ajusta strategiile fiscale în fața unei economii mondiale în continuă schimbare.
