Taxa „Temu” a zdrobit traficul de colete din România: contraperformanță economică și relocarea fluxurilor logistice
Impozitarea coletelelor din afara Uniunii Europene, cunoscută drept „taxa Temu”, a avut efecte mai grave decât cele anticipate, cauzând o reducere drastică a volumului de marfă tranzitat prin Aeroportul Internațional Henri Coandă și schimbând radical peisajul logistic la nivel regional. În loc de a spori veniturile bugetare, măsura de la începutul anului a dus, paradoxal, la o scădere a încasărilor din transporturi și a fluxurilor comerciale, în special din partea internauților și retailerilor globali.
Efecte imediate și regres vizibil în trafic
Aplicarea taxei „Temu” a fost anunțată încă din vară, dar efectele negative au fost resimțite încă din finalul anului trecut, cu aproape două luni înainte de intrarea oficială în vigoare. Transferul fluxurilor comerciale către alte țări, în special către Ungaria, a fost rapid și semnificativ. Asociația PRO CUSTOMS, care reprezintă interesele comisionarilor vamali, avertizează că fluxurile logistice s-au mutat masiv peste graniță, ceea ce a dus la o scădere de aproape 20% a volumei de colete și marfă procesate de aeroport în noiembrie 2025 comparativ cu anul precedent.
Dacă în sezonul de Black Friday și în perioada sărbătorilor de iarnă, traficul de colete tradițional crește, această iarnă a înregistrat un recul abrupt. Numai în noiembrie, aeroportul a gestionat peste 4.3 mii de tone de marfă, comparativ cu peste 4.9 mii în aceeași perioadă a anului anterior. Iar în decembrie, volumul de marfă procesată a coborât până la 3.55 mii de tone, o scădere de peste 5%.
Această scădere nu a fost unul accidental, ci rezultatul anticipării măsurilor fiscale de către operatorii logistici, care și-au reorganizat rutele de transport pentru a evita cheltuielile suplimentare impuse de stat. Astfel, mulți transportatori internaționali au trecut la alternative mai profitabile, precum trecerea prin Budapesta, unde mărfurile sunt importate fără teamă de taxe, apoi livrate în România ca și cum ar fi provenit din state membre UE, scutite de taxa de 25 de lei pentru coletele extracomunitare.
Impactul asupra bugetului și infrastructurii
Relocarea chineză, sud-coreeană sau americană a fluxurilor de colete către Ungaria și alte state a avut consecințe directe și asupra bugetului statului și infrastructurii. În timp ce traficul de mărfuri scade vertiginos, pierderile din taxele de aterizare, parcarea și utilizarea infrastructurii aeroportuara sunt în creștere, iar bugetul Aeroportului Otopeni este, parțial, condamnat să se confrunte cu deficituri.
Mai grav, aceste relocări acoperă doar o parte din piața de consum și lasă România cu o infrastructură ciuruită și cu un flux de mărfuri redirecționat temeinic în alte țări. Alte gripări fiscale similare, precum cea introdusă de Italia (2 euro pe colet), au dus deja la scăderi masive în volumele de export și în trafic, cu operatorii care zboară acum către alte hub-uri aeriene precum Liège sau Amsterdam.
Strângerea controlului și viitorul transporturilor de mărfuri
O altă consecință a acestei situații devine vizibilă în structura de control asupra companiei naționale Aeroporturi București. Guvernul a decis să răscumpere acțiunea de 20% deținută de Fondul Proprietatea, transformând astfel societatea în entitate integral controlată de stat. O măsură menită aparent să asigure mai multă transparență și control asupra activităților, însă care, în contextul actual, pare mai mult o reacție la disfuncțiile generate de decizii fiscale deficiente.
Decizia statului de a prelua controlul total al aeroporturilor românești vine într-un moment în care fluxurile comerciale sunt în declin, iar previziunile pentru revenirea economică rămân incert. În condițiile în care operatorii importanți relocă chiar și cele mai profitabile rutere, viitorul infrastructurii aeroportuare depinde acum de modul în care autoritățile vor gestiona aceste schimbări.
Pe fundal, acești pași ar putea însemna, pe termen lung, transformarea Bucureștiului într-un centru logistic mai dependent de deciziile politicilor fiscale și mai puțin de ea însăși dinamica pieței. Toate acestea în timp ce fluxurile comerciale și volumele de colete continuă să scadă, lăsând deoparte câștigurile obscure ale momentului, și indicând, poate, o necesitate de reevaluare a politicilor fiscale în domeniu.
