Modificări fiscale de amploare în România pentru 2026
Anul 2026 a adus o serie semnificative de modificări fiscale în România, afectând atât firmele, cât și contribuabilii. Conform Legii nr. 239/2025, parte din Pachetele Fiscale 1 și 2, au fost implementate măsuri care vizează majorarea impozitelor pe dividende și câștigurile din tranzacții cripto, eliminarea anumitor cote pentru microîntreprinderi și introducerea unei taxe pe coletele primite din străinătate, printre altele.
Impactul asupra firmelor și antreprenorilor
Printre cele mai notabile modificări se numără eliminarea cotei de impozitare de 3% pentru veniturile microîntreprinderilor, lăsând o singură cotă de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri sub 100.000 euro. Acest lucru ar putea ajuta la sprijinirea micilor antreprenori, dar introducerea unei taxe de 25 de lei pentru coletele de bunuri sub 150 de euro, comandate de pe platforme non-UE, a generat deja reacții adverse. “Este o ultimă picătură pentru unii dintre noi, care abia reușim să supraviețuim în această economie schimbătoare”, a declarat un antreprenor din București, îngrijorat de impactul cumulativ al acestor taxe.
De asemenea, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%. Această măsură va afecta în mod direct câteva milioane de contribuabili, care se bazează pe aceste venuri pentru a-și susține afacerile sau economiile. Antreprenorii s-au declarat surprinși de această creștere, considerând-o o presiune suplimentară în condițiile economice dificile.
OUG “trenuleț” și alte noutăți importante
O altă modificare majoră a fost introdusă prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025, denumită popular “OUG trenuleț”, care a stabilit noi reglementări cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderii și a redus impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1% la 0,5% pentru firmele cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro. Schimbările în acest domeniu vizează, în principal, sprijinirea companiilor mari, iar perspectiva eliminării complete a IMCA în 2027 a fost primită cu entuziasm de mediul de afaceri.
În plus, termenul pentru transmiterea facturilor în sistemul e-Factura s-a extins de la 5 zile calendaristice la 5 zile lucrătoare, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra antreprenorilor care se confruntă cu un volum mare de documentație fiscală. “Aceasta este o măsură binevenită, care va ajuta firmele să gestioneze mai bine fluxurile de lucru”, a adăugat un consultant fiscal.
Reglementări noi și controverse
În ciuda acestor măsuri, sunt numeroase controverse legate de modul în care sunt implementate și aplicate noile reglementări. De exemplu, firmele vor trebui să raporteze câștigurile obținute din tranzacțiile cu criptomonede, unde impozitul a fost, de asemenea, crescut de la 10% la 16%. Aceasta ridică întrebări cu privire la viitorul acestor activități economice în România, mai ales ținând cont de volatilitatea cripto-activelor și de reglementările în continuă schimbare.
Astfel, în timp ce unele măsuri sunt considerate pro-antreprenoriale, altele sunt percepute ca fiind restrictive și generatoare de incertitudine. De exemplu, revizuirea reglementărilor privind scutirile de impozit și restricționarea distribuției de dividende pentru societățile în dificultate financiară a fost văzută de unii expertiza fiscală ca fiind un obstacol major în calea dezvoltării economice. “Este esențial ca guvernul să găsească un echilibru între colectarea veniturilor și susținerea economiei locale”, s-a exprimat un analist economic.
În concluzie, modificările fiscale din România pentru 2026 aduc atât oportunități, cât și provocări semnificative. Mediul de afaceri va fi nevoit să se adapteze rapid la aceste schimbări pentru a rămâne competitiv într-o piață în continuă evoluție.
