Autoritățile din Statele Unite ale Americii se confruntă cu numeroase contestări legale după emiterea unui ordin executiv de către președintele Donald Trump, menit să reglementeze modul în care se desfășoară votul prin corespondență. În cadrul a trei procese înregistrate până în prezent, criticii susțin că măsura aduce atingere Constituției și atribuțiilor statelor, precum și dreptului fundamental la vot.
Impactul ordinului asupra votului prin corespondență
Ordinul emis de Trump solicită USPS, serviciul poștal național, să stabilească cine are dreptul să voteze prin corespondență. Acesta prevede ca agențiile federale să creeze o bază de date cu cetățeni, numită „lista cetățenilor”, pe care să o împărtășească cu statele. Însă, modificările propuse ridică probleme legate de confidențialitatea datelor și respectarea legilor privind protecția vieții private.
Democrații și organizațiile de advocacy se opun vehement, acuzând că măsura va îngreuna accesul legitimat al alegătorilor la vot și va permite o ingerință absentă din partea statului în procesele electorale. Ei argumentează că în loc să protejeze votul, ordinul distruge mecanismele existente și conferă federalilor autoritatea de a decide singuri cine poate vota, ignorând responsabilitățile statale.
Un alt aspect contestat este utilizarea bazelor de date federale pentru verificarea eligibilității alegătorilor. Participanții la procesul juridic spun că aceste baze sunt pline de erori și că, în plus, folosirea lor contravine legii Privacy Act, care garantează confidențialitatea datelor personale ale cetățenilor.
Consecințe legale și consecințe pentru sistemul electoral
Procesele intentate de grupuri democratice subliniază că ordinul creează un veritabil filtru între alegători și vot, diseminând atribuțiile legale în domeniu către autoritățile federale. „Ordinul urmărește, de fapt, să interpună un regim de screening federal între votanți și urne, prin încredințarea unui oficial poștal cu puterea de a opri anumite voturi,” se menționează într-unul dintre dosare.
De asemenea, criticii apreciază că această măsură riscă să diminueze participarea electorală, în special pentru cei care se mută sau devin cetățeni naturalizați în perioada cuprinsă între stabilirea listei și ziua votului. Cerința ca listele de alegători să fie depuse cu 60 de zile înainte de scrutin, pentru a putea fi utilizate de USPS, poate exclude astfel numeroși cetățeni eligibili.
În plus, ordonanța impune condiții stricte pentru livrarea buletinelor de vot, mai ales în ceea ce privește modul de proiectare a formularelor de vot, ceea ce îi conferă USPS o autoritate unilaterală în determinarea eligibilității alegătorilor. Conform criticilor, aceste reglementări adaugă un nivel de control federal care nu are baza constituțională și contravine jurisdicției fiscale ale statelor.
Reprezentanții partidelor democratice consideră că măsura încalcă atât legile federale, cum ar fi legea Postal Service, cât și prevederile legii privind drepturile de vot, riscul de a crea un sistem birocratic problematic fiind unul real. „Ordonanța reprezintă o încercare de a construi o supra-structură de verificare a eligibilității, bazată pe date inexacte și care încalcă dreptul democratic la vot”, susțin aceștia.
Unele organizații atrag atenția asupra faptului că, deși președintele Trump nu a explicat explicit scopul exact al „listei cetățenilor”, în contextul legislativ și al declarațiilor făcute anterior, cel mai probabil, ea urmează să fie folosită pentru verificarea buletinelor de vot trimise prin corespondență. Există însă temeri serioase legate de posibilitatea ca această bază de date să fie folosită pentru filtrarea voturilor, ceea ce echivalează cu o formă de cenzură electorală.
Într-un context mai larg, măsura contestată survine unei încercări eșuate de a impune restricții suplimentare în procesul de vot, la nivel legislativ. În ciuda acestui fapt, Donald Trump continuă să promoveze ideea de a restricționa accesul la vot, invocând necesitatea de a preveni frauda electorală, deși aceste afirmații au fost dezbătute intens și contrazise de experți independenți și de oficiali electorali.
Precizările făcute de reprezentanți ai administrației afirmă că „numai politicienii democrati și operativi ar fi nemulțumiți de eforturile de a asigura legitimitatea alegerilor.” În același timp, opoziția argumentează că măsura va duce la excluderea din proces a alegătorilor eligibili, în special în contextul în care bazele de date federal și sistemele electronice menționate sunt pline de erori, afectând corectitudinea alegerilor.
Această luptă juridică se va desfășura în instanțele federale din Washington D.C., având ca termen de judecată o sesizare depusă de grupuri democrate, datată 29 martie 2026. Între timp, procesul continuă, iar efectele ordinului pot fi influențate de deciziile tribunalelor în următoarele săptămâni.
Sursa: CNN
