Termoenergetica: câți bani plătesc bucureștenii pentru căldură în cazul avariilor

Controverse privind facturarea serviciilor de încălzire în contextul avariilor la sistemul de termoficare din București

Situația actuală a sistemului de termoficare din Capitală rămâne una tensionată, cu mii de blocuri rămase fără apă caldă și căldură în urma avariilor survenite în rețeaua de distribuție. În timp ce locatarii așteaptă răspunsuri și soluții rapide, compania Municipala Termoenergetica București (CMTEB) a clarificat modul în care bucureștenii sunt calculați la factura de întreținere în perioadele de staționare a serviciilor.

Cum se calculează factura de încălzire în situațiile de avarie

Reprezentanții companiei afirmă clar că, în ciuda lipsei furnizării efective a agentului termic, consumul real de energie termică este singura bază pentru calcularea facturilor. Potrivit comunicatului, „la subsolul fiecărui bloc există un contor de energie termică ce înregistrează cantitatea exactă de gigacalorie livrată imobilului.”

Aceasta înseamnă că, dacă apa caldă nu ajunge la parametrii contractuali sau chiar nu poate fi furnizată, contorul lenevește, înregistrând un consum egal cu zero. În aceste condiții, locatarii nu sunt taxați pentru perioadele în care nu primesc agent termic fierbinte sau apă caldă, ci doar pentru consumul efectiv înregistrat atunci când serviciul funcționează normal.

De asemenea, operatorul a subliniat că apa „călduță” consumată în perioadele în care sistemul este afectat devine o opțiune mai ieftină pentru utilizatori, întrucât e utilizată o cantitate mai mică de gigacalorie comparativ cu apa fierbinte. În plus, suma înscrisă pe lista de întreținere a fiecărui bloc nu reprezintă doar contravaloarea încălzirii, ci totalul cheltuielilor asociației de proprietari, incluzând consumul de apă rece, energia electrică pentru spațiile comune, serviciile de curățenie sau salariile administrației.

Termoenergetica a precizat și condițiile de plată ale facturilor, evidențiind că acestea au un termen de scadență de 15 zile, fiind acceptată o perioadă de grație de încă 30 de zile, în cadrul căreia nu se aplică penalități dacă plata se face în totalitate în cel mult 45 de zile. Aceste măsuri sunt menite să atenueze nemulțumirea cetățenilor, mai ales în perioade de criză a sistemului de încălzire centralizată.

Digitalizarea serviciilor: un pas spre facilitarea relației cu clienții

Creșterea interesului pentru servicii rapide și eficiente a determinat și lansarea de către companie a platformei online de contractare, anunțată recent. De la sfârșitul lunii ianuarie, clienții pot încheia sau actualiza contractele de furnizare a energiei termice exclusiv prin intermediul internetului, eliminând astfel necesitatea deplasărilor la sediile companiei.

Potrivit reprezentanților, accesul se poate realiza fie fără autentificare, fie cu login în contul personal, oferind o flexibilitate deosebită utilizatorilor. Platforma este destinată atât proprietarilor de blocuri și reprezentanților legali ai asociațiilor, cât și altor utilizatori noncasnici, precum PFA, SRL sau instituții publice. Aceasta vine în contextul eforturilor de digitalizare a serviciilor publice, în încercarea de a eficientiza procesul de comunicare și de plată, dar și de a reduce aglomerația la ghișee.

Perspectiva pe termen mediu și impactul crizei energetice

Este clar că, în condițiile unui sistem de termoficare atât de vulnerabil, cetățenii așteaptă soluții pe termen lung pentru a asigura continuitate și transparență în furnizarea agentului termic. Investițiile în infrastructură, modernizarea rețelelor și adoptarea tehnologiilor inteligente sunt pași esențiali pentru reducerea numărului de avarii și pentru calitatea serviciilor oferite.

Deși măsurile imediate, precum clarificările privind modul de facturare sau platforma digitală, au ca scop liniștirea apelor, provocările rămân. Într-un context al crizei energetice și al creșterii costurilor, bucureștenii vor continua să urmărească cu atenție modul în care operatorii gestionează acest sector, dar și oportunitățile de a beneficia de servicii mai eficiente și mai transparente în viitorul apropiat. Între timp, factorul uman și infrastructura necesită investiții ferme pentru a transforma această problemă în amintire.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu