Revenirea pierderilor din sistemul de termoficare al Bucureștiului, după ani de tendințe descendente, a devenit un fapt izbitor în ultimele luni. Datele oficiale furnizate recent arată o accelerare alarmantă a degradării rețelei subterane, ceea ce face ca în sezonul trecut pierderile de apă să se apropie de pragul critic, dovedind că, în ciuda eforturilor de reabilitare, sistemul cedează tot mai tare.
Degradarea rețelei și creșterea pierderilor de apă
După doi ani în care bucureștenii au suportat șantierelor și au asistat la o stabilizare aparentă a sistemului, cifrele recapitulează o realitate dureroasă. Chiar dacă nu s-au mai înregistrat avarii majore pe magistrale, rețeaua se tot degradează, iar sistemul de termoficare riscă acum să se prăbușească sub propria lui greutate. Recent, o avarie importantă la CET Sud a lăsat aproape 3.500 de blocuri fără căldură și apă caldă, marcând a doua situație de acest gen în doar zece zile, o situație care ridică semne de întrebare despre starea infrastructurii.
Comparativ cu anul precedent, cantitatea medie anuală de apă pierdută a crescut cu aproape 200 de tone pe oră, ajungând în 2024 la un nivel alarmant de aproximativ 2.000 de tone. Această valoare nu este doar o cifră tehnică, ci un semnal clar al nevoii urgente de reparații și investiții în infrastructură, altfel riscă să devină iremediabilă. În anii critici 2021 și 2022, pierderile de apă au depășit și ele această limită, iar revenirea în teren a problemei nu poate fi ignorată.
De la promisiuni la realitate: sistemul neajuns și modernizarea amânată
Situația devine și mai complicată dacă luăm în considerare condițiile în care funcționează centralele termice. La final de an, aplicația Termoalert apare aproape de capacitate maximă, dar această performanță se obține doar prin pomparea unor volume mari de apă și livrarea de temperaturi reduse, ceea ce indica o luptă continuă pentru menținerea funcționării. În realitate, centralele nu reușesc să atingă parametrii solicitați, livrând doar câteva grade sub ceea ce ar trebui.
Debutul anului 2024 a adus și o revelație: instalațiile vechi, în special cele de la CET Sud, nu au fost modernizate conform legii și, mai mult, au fost repornite în condiții nestabilite, fără autorizații și cu echipamente de monitorizare defecte. Aceste probleme nu doar că afectează siguranța funcționării, ci și contribuie la creșterea pierderilor și la degradarea sistemului.
Context istoric și perspective de renovare
De-a lungul anilor, gestionarea sistemului de termoficare a fost marcată de promisiuni și inițiative de modernizare, însă rezultate concrete s-au lăsat așteptate. În mandatul fostului primar Sorin Oprescu, creșterile de pierderi erau frecvente. În perioada Gabrielei Firea, investițiile s-au concentrat pe hârtie, iar avariile au cunoscut o explozie, culminând cu pierderi de peste 20% în 2019 și 2020. Abia după schimbarea de administrație, situația s-a îmbunătățit ușor, dar criza din 2024 riscă să pună sub semnul întrebării toate eforturile de până acum.
De altfel, costurile acestor pierderi uriașe nu sunt doar tehnice, ci se reflectă în suma colosală plătită de bugetul local sub formă de subvenții, adesea fără a aduce schimbări reale în infrastructură. Pentru a suplini pierderile, Primăria și Termoenergetica sunt nevoite să pompeze în sistem volume enorme de apă, ceea ce duce la uzura prematură a echipamentelor și la creșterea costurilor operaționale.
Ultimele evoluții indică un sistem aflat într-o zonă critică, unde lipsa investițiilor și întreținerii corespunzătoare continuă să alimenteze un cerc vicios. Dacă nu vor fi adoptate măsuri radicale și dacă nu se vor aduce în sfârșit soluții moderne și durabile, Bucureștiul riscă să se confrunte cu un nou sezon de criză în sistemul de termoficare, în condițiile în care infrastructura actuală nu mai face față rigorii vremurilor.
