Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, lansează un apel dur la adresa Guvernului, cerând majorarea substanțială a fondurilor repartizate județului pentru anul 2026. Încontextul în care bugetul de stat propus pentru anul viitor stipulează alocări insuficiente, Thuma critică dur actualul mecanism fiscal care, după el, încalcă principiile echității și autonomia locală.
Conflicte administrative și revendicări împotriva actualei redistribuiri fiscale
Cu o retorică tăioasă, Hubert Thuma invocă un dezechilibru structural între taxele plătite de locuitorii din Ilfov și banii care revin în comunitate. El susține că, anual, investițiile și cheltuielile locale de la nivelul județului sunt uriașe, dar finanțarea lor devine tot mai precară. Situația devine și mai acută dacă ținem cont de faptul că, potrivit analizelor sale, navetiștii care muncesc în București, dar locuiesc în Ilfov, aduc peste un miliard de lei anual în buzunarele Capitalei și a sectoarelor, dar resursele județului rămân insuficiente pentru a gestiona în mod eficient infrastructura sau serviciile publice locale.
De exemplu, în 2025, Ilfov a primit doar în jur de 100 de milioane de lei din cote defalcate, deși legea prevede ca ar trebui să beneficieze de 1,5% din impozitul pe venit distribuit Primăriei Generale a Bucureștiului. În acest context, președintele CJ subliniază că această sumă este inechitabilă și solicită majorarea fondurilor, acuzând că actualul sistem fiscal favorizează concentrația de resurse în București, în detrimentul județului care îi asigură muncitori și resurse umane.
Propunerea unui buget metropolitan: soluție „de avarie” pentru echilibru financiar
Printre revendicările lui Thuma se numără și instaurarea unui buget unic pentru regiunea București-Ilfov, o soluție de compromis și de ajustare temporară la realitățile administrative și financiare actuale. El avanză ideea unui mecanism de redistribuire proporțională, după modelul propus de primarul Ciprian Ciucu, al Primăriei Capitalei, sugerând ca, până la reorganizarea administrativ-teritorială, cei din Ilfov să primească cel puțin de cinci ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025.
Președintele județului avertizează asupra consecințelor lipsei de resurse: orașele și comunele din Ilfov, aflate în plină dezvoltare, riscă să devină incapabile să gestioneze infrastructura rutieră, deșeurile sau alte servicii publice, probleme accentuate de traficul infernal și de problema de mediu. În lipsa unei finanțări adecvate, el spune că „Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, iar această stare de fapt ar afecta direct și capitala, fiind deja resimțită în criza traficului sau în gestionarea deșeurilor.
Contextul corupției și problemelor administrative din Ilfov
Disputa devine și mai complexă în contextul unui județ marcat de scandaluri de corupție, cazul cel mai sonor fiind cel al primarului din Otopeni, acuzat că a furat aproape 7 milioane de euro destinate canalizării. Hubert Thuma are și el propriile probleme legale, fiind condamnat definitiv pentru fapte de corupție, pentru că, în 2014, a primit o sentință de șase luni de închisoare cu suspendare pentru folosirea influenței în scop personal.
În încercarea de a justifica solicitarea sa, Thuma amintește de declarațiile din 2017 ale fostului primar al Oradei, Ilie Bolojan, care spunea că administrațiile locale trebuie să aibă resurse suficiente pentru a-și putea îndeplini atribuțiile. „Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate”, susține el, accentuând nevoia de autonomie financiară și de finanțare corectă pentru județele periferice, în special în condițiile în care transparența și gestionarea banilor publici sunt din ce în ce mai des criticate.
Cu toate acestea, întreaga dispută apare pe fondul unei îngrijorări mai largi legate de corupție, lipsa de transparență și gestionarea defectuoasă a resurselor. Într-o zonă unde problemele de corupție sunt frecvent prezentate drept obstacole majore în dezvoltarea locală, solicitarea lui Thuma pentru finanțare sporită pare să fie un pas pentru consolidarea influenței și a poziției sale în fața adversarilor politici.
Deja în privința viitorului, perspectivele rămân incert, însă cert este că tensiunile dintre administrațiile locale din Ilfov și București vor continua să fie un subiect fierbinte al negocierilor legislative și politice, cu potențial de a determina noi restructurări în modul în care resursele financiare sunt distribuite și gestionate la nivel metropolitan.
