Peste jumătate dintre postările despre sănătatea mintală de pe rețelele sociale conțin informații eronate, iar TikTok înregistrează cele mai ridicate niveluri de dezinformare, potrivit unui studiu citat de Euronews. Problemele legate de dezinformare sunt mai acute în cazul subiectelor precum ADHD și autism, ceea ce ridică îngrijorări legate de impactul pe termen lung asupra percepției publice.
De ce prevalează informațiile false în domeniul sănătății mentale?
Rețelele sociale permit accesul rapid la o cantitate uriașă de informații, însă lipsa controlului riguros asupra conținutului face ca datele eronate să se răspândească cu ușurință. În cazul sănătății mintale, mulți utilizatori vorbesc din experiențe personale sau transmit informații din surse neautorizate, ceea ce duce la răspândirea faliilor științifice. Potrivit studiului menționat, majoritatea postărilor despre sănătatea mintală nu sunt validate de specialiști, și adesea conțin recomandări nefondate.
Specialiști în domeniu avertizează că această dezinformare poate avea consecințe grave, în special pentru persoane vulnerabile sau pentru cei care caută răspunsuri rapide la problemele lor. Un alt factor agravant este natura virală a anumitor teme, precum ADHD și autism, care atrag atenția datorită caracterului controversat sau a miturilor populare ce le înconjoară. În lipsa unui control adecvat, aceste informații pot modifica percepția publicului și pot genera stigmatizare.
TikTok și răspândirea informațiilor eronate despre tulburări precum ADHD și autism
Platforma TikTok devine, conform studiului, principalul mediu în care se înregistrează cele mai multe cazuri de dezinformare legate de sănătatea mintală. Algoritmii rețelei favorizează conținutul vizual și viral, adesea fără verificarea faptelor prezentate de utilizatori. Astfel, videoclipurile despre ADHD și autism, unele dintre cele mai frecvent discutate teme, transmit mesaje greșite, fie din ignoranță, fie intenționat.
Una dintre problemele majore este apariția unor mituri, precum.neînțelegeri legate de cauzele sau tratamentul acestor tulburări. În mediul online, informațiile eronate despre autism pot duce la acceptarea unor terapiei sau remedii nerecomandate de specialisti, punând în pericol sănătatea celor afectați.
Pentru mulți adolescenți și părinți, rețelele sociale devin surse principale de cunoaștere, ceea ce face ca pseudoinformațiile să capete rapid amploare. Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică această dezinformare: „Falsurile despre sănătatea mintală pot crea confuzii, pot întări stigmatizarea și pot duce chiar la ineffectivitatea terapiilor tradiționale”, afirmă un expert în psihologie.
< am scris în limba română, conform cerinței, pe măsură ce cadrul de rapoarte și studii din domeniu indică o creștere alarmantă a cantității de dezinformare.>
