Conform Adevărul: Eugen Tomac, consilier onorific al Președintelui Municipiului București, Nicușor Dan, a declarat că reforma administrației publice locale ar trebui să devină „prioritatea zero” a României. Europarlamentarul consideră că peste 1.500 de primării din țară nu se mai pot autofinanța și ar fi necesară comasarea lor, statul având datoria să creeze un mecanism care să încurajeze astfel de fuziuni.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio Sky, în care Tomac a abordat subiectul reformelor pe care România le-a amânat în ultimii ani. Acesta a subliniat importanța restructurării administrației publice locale pentru eficiența statului.
Nevoia stringentă de comasare a primăriilor
Potrivit lui Eugen Tomac, datele actuale indică faptul că peste 1.500 de primării din România se confruntă cu dificultăți financiare, neputând să se autofinanțeze. Această situație necesită o intervenție rapidă din partea autorităților centrale.
„Statul are obligația, în termenul cel mai scurt, să creeze cadrul necesar pentru a impulsiona voluntar această comasare și eu am ferma convingere că acest lucru se poate întâmpla chiar și într-un moment atât de complicat precum cel prin care trecem”, a afirmat Tomac. El consideră că acest proces de comasare, deși poate părea dificil, este esențial pentru optimizarea resurselor și îmbunătățirea serviciilor publice.
Reforma administrativă, o necesitate critică
Europarlamentarul a extins viziunea sa asupra reformei administrative, sugerând că ar trebui luată în considerare și o reorganizare a județelor. România ar trebui să aibă curajul de a discuta despre o astfel de restructurare, deoarece, în opinia sa, actualul model administrativ este „extrem de stufos și ineficient”.
Tomac a subliniat că România este singurul stat din Uniunea Europeană care, după aderare, nu a implementat o reformă administrativă semnificativă. Această lipsă de acțiune a condus la un aparat administrativ supraîncărcat și ineficient, afectând, în cele din urmă, toți cetățenii.
Reorganizarea administrativă propusă de Tomac nu ar necesita, în opinia sa, modificarea Constituției României.
Critici aduse reformelor amânate
Eugen Tomac a criticat și modul în care guvernele succesive au gestionat reformele pe care România și le-a asumat, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta susține că, din rațiuni „politicianiste”, decizii importante au fost amânate, ducând la o criză politică prelungită.
Tomac a reamintit că angajamentele asumate în fața Comisiei Europene aparțin statului român, indiferent de formațiunea politică aflată la guvernare. Aceste angajamente sunt în numele statului român, iar amânarea lor generează probleme suplimentare.
Printre reformele restante enumerate de Tomac se numără cele din domeniul energiei, sănătății și salarizării unitare.
Noua lege a salarizării, în atenția Administrației Prezidențiale
Cu privire la noua lege a salarizării, Eugen Tomac a menționat că Administrația Prezidențială este implicată activ în găsirea unui consens politic pentru adoptarea acestei reforme, prevăzută în PNRR. Acesta a subliniat necesitatea unei legi a salarizării care să creeze un sistem echitabil.
Tomac a regretat timpul pierdut și lipsa unei consultări serioase și pragmatice cu toate părțile implicate. Situația actuală impune găsirea unei formule de compromis în „al doisprezecelea ceas”. Administrația Prezidențială își dorește deblocarea acestei reforme, decizia finală urmând să aparțină partidelor politice și Parlamentului.
Digitalizarea, prioritate pentru viitorul administrației
Digitalizarea administrației publice este o altă reformă considerată esențială de Eugen Tomac. El susține că România trebuie să accelereze acest proces, chiar și în contextul expunerii instituțiilor statului la atacuri informatice.
„Digitalizarea este viitorul”, a afirmat Tomac, subliniind că acest proces ne-ar schimba viața în mod pozitiv. Atacurile cibernetice nu trebuie să reprezinte un motiv pentru încetinirea digitalizării, ci dimpotrivă, un impuls pentru consolidarea sistemelor informatice.
Tomac a criticat și situațiile în care cetățenii sunt obligați să prezinte documente pe care statul le deține deja în bazele sale de date. El a pledat pentru îmbunătățirea interoperabilității instituțiilor, pentru a elimina birocrația inutilă și a eficientiza interacțiunea dintre cetățean și administrație.
Sursa: Adevărul
