Pajiștea Petricani, un spațiu natural aflat în apropierea orașului, suferă din cauza intervențiilor umane și a neglijenței. Deși a fost declarată arie naturală protejată în iulie 2022, zona se confruntă în continuare cu defrișări, foraje ilegale și abandon de gunoaie, ceea ce compromite integritatea mediului și amenință echilibrul ecosistemului.
Transformări și conflicte între natură și dezvoltare urbană
Distanța mică de centrul Capitalei, de doar un sfert de oră de mers pe jos de locuințele familiei, a făcut din Pajiștea Petricani un loc preferat pentru relaxare și copilărie. În copilărie, accesul era liber, iar joaca se realiza fără griji legate de autorizări sau protecție oficială. Tot atunci, o cicatrice pe piciorul drept a rămas amintirea unui incident provocat de gunoiul abandonat sau de o joacă riscantă, fapt care păstrează și azi o conexiune personală cu locul.
În condițiile actuale, însă, scena s-a schimbat radical. La marginea zonei naturale, forajele pentru descoperirea de resurse și lucrările de teren au început să lase urme vizibile. Cu toate că zona nu a fost încă devastată complet, intervențiile din ultimul an s-au desfășurat chiar la limita pădurii, acolo unde copacii au fost tăiați și terenul răscolit pentru construcții. Unii reprezentanți ai ONG-urilor, cum ar fi Asociația Parcul Natural București, au semnalat aceste nereguli, solicitând verificarea autorizărilor și respectarea legii privind protejarea spațiilor verzi.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a declarat pentru HotNews că terenul este proprietate privată și că nu există autorizații pentru lucrările respective. Poliția Locală a aplicat amenzi de 210.000 de lei pentru încălcarea normelor de mediu, dar luptele pentru păstrarea și conservarea zonei continuă.
De la natură la beton: blocurile de zeci de etaje se apropie de zona protejată
În același timp, pe acest teren, documentele de urbanism prevedeau construirea unui ansamblu de blocuri cu până la 25 de etaje. Certificatele eliberate pentru aceste proiecte sunt înscrise în registrul oficial, chiar dacă degradația mediului este tot mai vizibilă. La câțiva metri de punctul de belvedere, unde bătrânii vin pentru relaxare, iar adolescenții pentru chiul, urme de tăieri și de situri de construcție neautorizate au apărut recent.
Un biciclist, oprit pentru odihnă, a comentat la rândul său dispariția copacilor, afirmând că spațiile verzi se pierde treptat sub ochii noștri. El a spus că, dacă se va continua în același ritm, zona s-ar putea transforma complet, așa cum s-a întâmplat deja cu parcul IOR. Grosimea orașului pare să se apropie pas cu pas de această pădure urbană, transformând zona într-un viitor „rumeguș” de beton.
Imagini recente arată cum terenul a fost răscolit, cu excavări și foraje, semn al intenției de a construi și mai mult. În plus, deșeurile și noroiul se răspândesc peste granițele zonei protejate, ajungând chiar în spațiul de relaxare al localnicilor. Toate aceste intervenții nu sunt doar vizibile, ci și alarmante pentru cei care se preocupă de conservarea zonei naturale.
Reacțiile și perspectivele legale
Reprezentanții ONG-urilor și-au arătat îngrijorarea cu privire la aceste activități, amintind că legea pentru protejarea spațiilor verzi trebuie să se aplice indiferent de regimul de proprietate. Ei subliniază că terenul, fost pepinieră Romsilva, se află pe teritoriul unei ari naturale protejate de interes local, iar orice lucrare trebuie să fie autorizată și verificată de autorități.
Deși autoritățile au aplicat amenzi substanțiale pentru defrișări și foraje ilegale, nimic nu pare să oprească procesul de deteriorare. La copertina acestui conflict stă terenul, deținut de mai mulți investitori privați, printre care se numără și SC Expo Frig SRL, împreună cu personajele private, precum Manochehr Soadati Sohi și Dragoș Mihail Astratinei.
Unii oficiali recunosc că documentațiile pentru autorizare și certificatele de urbanism permit construirea, chiar dacă diferențele flagrante între zona protejată și noile proiecte sunt evidente. Faptul că terenurile private pot fi folosite pentru dezvoltări imobiliare, chiar în proximitatea ariei naturale, amplifică controversele asupra modului în care se gestionează spațiul urban și protecția mediului în București.
Terenul, deocamdată, se află încă în centrul acestor conflicte. La următoarea etapă, autoritățile anunță verificări suplimentare ale autorizărilor, în contextul în care, dintr-o declarație oficială din 2023, reiese că situația se află în atenția celor responsabili, dar cu rezultate încă nesatisfăcătoare.
Sursa: Buletin.de
