Tribunalul București a respins ordonanța președințială depusă de Ilie Drăgan, care urmărea suspendarea alegerilor pentru funcția de președinte al Federației Române de Fotbal (FRF) din data de 18 martie. Decizia instanței vine după o analiză a motivelor invocate de reclamant, dar și în contextul unei divergențe de interpretare legată de mandatul lui Răzvan Burleanu și legalitatea candidaturii acestuia la un al patrulea mandat.
Tribunalul a arătat că există o „divergență de interpretare” privind posibilitatea de a aplica în timp prevederile statutare referitoare la limitarea mandatelor și a subliniat că această neclaritate nu putea justifica o măsură de suspendare a alegerilor într-un termen atât de scurt. Instanța a considerat că alegerile au avut loc conform calendarului stabilit, iar Răzvan Burleanu a primit 258 de voturi, obținând astfel al patrulea mandat consecutiv ca președinte FRF. Ilie Drăgan, însă, a fost votat de doar 5 membri.
Motivarea Tribunalului, analizată de portalul Golazo.ro, relevă faptul că principalul argument al lui Ilie Drăgan a fost că candidatura lui Răzvan Burleanu încalcă Statutul FRF, care interzice deținerea funcției de președinte pentru mai mult de trei mandate. Reclamantul a invocat faptul că Burleanu a fost ales pentru prima dată în 2014, iar în timp au fost adoptate modificări statutare ce limitau mandatul. La momentul alegerilor, însă, comisiile de validare au considerat că aceste norme nu se aplică retroactiv și, astfel, candidatura lui Burleanu era legală.
Tribunalul a subliniat, însă, că există o divergență de interpretare cu privire la aplicarea în timp a normelor din Statut, adoptate în 2014. Reclamantul susține că prevederile ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare, în timp ce comisiile pentru validare și pentru soluționarea contestațiilor au fost de părere că normativele nu se pot aplica retroactiv, ceea ce a deschis un disputat interpretativ asupra legitimității candidaturii lui Burleanu pentru cel de al patrulea mandat.
Instanța a mai precizat că nu a fost analizată în fond legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu și s-a concentrat strict pe motivarea unei ordonanțe președințiale. Judecătorii au concluzionat că argumentul lui Drăganu privind un potențial al patrulea mandat nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, fiind vorba mai mult de o problemă de interpretare juridică.
Tribunalul a explicat că ordonanța președințială are rolul de a oferi o rezolvare temporară și urgentă, fără a se pronunța asupra fondului litigiului. Astfel, instanța a respins cererea ca fiind neîntemeiată, constatând că nu a fost demonstrată urgența necesară pentru suspendarea alegerilor. Judecătorii au considerat că reclamantul nu a dovedit existența unei situații deosebit de gravă, capabile să îi pună dreptul în pericol imediat și ireparabil.
De asemenea, în motivarea instanței s-a precizat că prejudiciile invocate de Ilie Drăganu sunt ipotetice și eventuale, legate de eventualitatea ca Burleanu să fie ales și ulterior să se constate nelegalitatea candidaturii. Judecătorii au gândit că aceste riscuri nu sunt suficiente pentru a justifica intervenția provizorie în condițiile în care controlul legalității candidaturii și rezultatelor alegerilor poate fi operat ulterior, prin alte căi judiciare.
Ilie Drăgan nu s-a dat bătut și continuă să lupte în instanțele civile, urmând să aibă primul termen în proces pe 21 aprilie. Acesta rămâne angajat în demersul său de a contesta validitatea alegerilor pentru postul de președinte al FRF, chiar dacă decizia Tribunalului București a fost de respingere a ordonanței președințiale.
Cei implicați în procesul aflat pe rolul instanței vor avea încă de așteptat clarificări, pe măsură ce litigiul de fond se va face mai clar, într-un context marcat de interpretări debate asupra normelor statutare aplicabile în timp. În timpul judecății, al treilea termen al procesului va avea loc pe data de 21 aprilie, conform calendarului stabilit.
Sursa: Golazo.ro
