Administrația Trump a anunțat oficial renunțarea la un punct de cotitură în politica climatică a Statelor Unite, decizia ce ar putea avea implicații majore asupra eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Este vorba despre abrogarea „endangerment finding”, o constatare științifică emisă în 2009, care pentru aproape două decenii a stat la baza regulamentelor ambientale federale menite să limiteze impactul poluării asupra schimbărilor climatice.
O decizie simbolic și strategică
Decizia de a elimina „endangerment finding” marchează un punct de cotitură în politica energetică și de mediu a SUA, reflectând o abordare mai puțin incluzivă față de mediul înconjurător, anunțată oficial joi de Administrația Donald Trump. Aceasta poate fi interpretată ca o încercare de a relaxa reglementările asupra industriei energetice, în special asupra celor din domeniul cărbunelui și petrolului, motive fundamentale fiind perspectiva de a proteja economia și de a crea locuri de muncă dincolo de constrângerile impuse de reglementări stricte.
„Abrogarea acestei constatări reprezintă o decizie strategică pentru administrație, în contextul în care vrem să reducăm birocrația și să promovăm o economie energetică bazată pe surse convenționale,” a declarat un oficial din echipa lui Trump, explicând intențiile din spatele deciziei.
Contextul istoric: de la știință la politică
„Endangerment finding” a fost emisă în timpul administrației Barack Obama, ca parte a eforturilor de a transpune în practică angajamentele internaționale asumate de SUA în cadrul Acordului de la Paris. Constatările științifice din deceniu anterior fuseseră utilizate pentru a justifica implementarea unor reguli stricte pentru automobile, centrale electrice și alte surse de emisii. În esență, această constatare stabilea faptul că emisia anumitor gaze poluante, în special dioxidul de carbon, reprezenta o amenințare directă pentru sănătatea publică și pentru ecosisteme, justificând intervenția guvernamentală.
Însă, administrația Trump a contestat însă ambele perspective, considerând aceste norme ca fiind exagerate sau insuficient justificate din punct de vedere științific. În consecință, abrogarea „endangerment finding” nu doar că simplifică procedurile pentru industria energetică, ci și marchează un pas semnificativ în direcția unei politici de mediu mai permisive, evitând posibile acțiuni judiciare sau norme impuse de reglementări anterioare.
Implicații și reacții naționale și internaționale
Decizia a fost întâmpinată cu critici virulente din partea ecologiștilor, oficialilor din sectorul economic și liderilor internaționali, preocupați de impactul pe termen lung asupra eforturilor globale de limitare a încălzirii globale. Organizațiile de mediu au avertizat că această schimbare va putea avea ca efect creșterea nivelului de poluare și, implicit, agravarea problemelor climatice.
Pe plan internațional, mulți observatori consideră această mutare ca fiind un semnal clar al tendinței SUA de a se retrage temporar din angajamentele globale de combatere a schimbărilor climatice, mai ales în contextul în care alături de alte țări majore, cum ar fi China, SUA încearcă să își redefinească rolul pe scena diplomatică mondială.
În blocul intern, conservatorii și reprezentanții industriei energiei tradiționale reclamă că această decizie va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea unor noi proiecte energetice, dar criticii atrag atenția că efectele pe termen lung vor fi cele mai dure pentru mediul înconjurător și sănătatea populației.
Pe măsură ce administrația Trump își menține cursa de relaxare a reglementărilor, comunitatea internațională rămâne cu ochii ațintiți asupra evoluției politicii americane în domeniul mediului, conștientă de impactul pe care deciziile din Washington le pot avea asupra eforturilor globale de a preveni cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.
