SUA și Israelul sprijină activ planuri pentru a înarma forțele kurde din Irak și Iran, încercând să destabilizeze regimul de la Teheran. Acțiunea, menită să conducă la o ofensivă în nord-vestul Iranului, a stârnit o reacție puternică în cadrul regiunii, avertizând despre riscul escaladării conflictelor și extinderii războiului în Siria și Turcia. În timp ce oficialii americani și israelieni lansează semnale clare de sprijin, liderii kurzi din Irak refuză, deocamdată, implicarea directă și mențin neutralitatea.
Planul de sprijin pentru kurzii iranieni
În ultimele zile, liderii americani sunt acuzați că încearcă să mobilizeze forțele kurde din Irak pentru o acțiune împotriva regimului de la Teheran. Potrivit informațiilor obținute de „The Times”, președintele Donald Trump a avut convorbiri telefonice cu liderii kurzi, încurajându-i să susțină o ofensivă împotriva Iranului, planificată, conform surselor, pentru începerea unei campanii militare în nord-vestul Iranului.
Se pare că Israelul, la rândul său, a prezentat un plan similar, susținând această operațiune cu sprijin logistic și informațional. Benjamin Netanyahu a fost cel care, în timpul vizitei sale recente la Washington, a propus această strategie, considerând că sprijinul kurdilor poate slăbi și fragiliza regimul iranian.
Oficialii kurzi din Irak au reacționat însă prudent. Quqad Talabani, viceprim-ministrul KRG, a declarat că regiunea kurdă din Irak va păstra neutralitatea și nu va deveni parte a unui conflict ce ar putea destabiliza întreaga zonă. „Regiunea Kurdistan își va păstra complet neutralitatea,” a afirmat el, subliniind poziția de apărare a acesteia față de escaladări conflictuale.
Reacția oficialilor iranieni și reacțiile internaționale
Iranul a reacționat vehement la aceste planuri, intensificând atacurile asupra regiunii kurde din nord-vestul țării, unde, de câțiva ani, kurzii controlează o zonă de autonomie. Ca răspuns, Gărzile Revoluționare Islamice (IRGC) au lansat propriile operațiuni militare, cu forțe suplimentare fiind mobilizate în zonă, într-un efort de a contracara ceea ce percep drept o agravare a situației.
De altfel, atacurile israeliene și cele ale Iranului se desfășoară totodată, creând o dinamică complicată, cu impact în regiune. Sistemele de apărare iraniene au fost subiectul unor bombardamente, iar Teheranul anunță că va răspunde ferm la orice încercare de destabilizare.
Kurzii iranieni, în ciuda riscurilor, reprezintă unul dintre puținii actori armat în Iran care au acces la armament – o situație rezultată din legăturile istorice și etnice cu teritoriile din Irak și alte zone. Totuși, aceste grupări nu reprezintă o amenințare existențială pentru regimul de la Teheran, conform analistului Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace. El avertizează că Iranul vede orice încercare de destabilizare ca pe o fracționare a statului și reacționează cu armata și cu retorică belicoasă, pentru a păstra integritatea teritorială.
Tensiune ridicată și riscuri de escaladare
Reacția internațională la aceste informații este critică în mare parte. Ben Rhodes, fost consilier pentru securitate națională al președintelui Barack Obama, a catalogat planul urmașilor lui Trump drept „o idee teribilă”, avertizând asupra riscului unui război civil sectar și regional. Îngrijorarea principală este că sprijinul pentru kurzii din Iran ar putea diviza și mai mult această zonă deja instabilă, destabilizând și mai mult Iranul.
De altfel, chiar dacă liderii kurzi irakieni au declarat explicit că nu vor permite utilizarea teritoriului lor pentru astfel de conflicte, conversațiile ascunse și intervențiile externe lasă o mare incertitudine asupra direcției în care se îndreaptă situația. Qubad Talabani, viceprim-ministru, a reafirmat că regiunea Kurdistan va păstra o poziție neutră, evitând implicarea directă în conflictul cu Iranul.
Intensificarea bombardamentelor israeliene asupra pozițiilor militare din nord-vestul Iranului, în timp ce Iranul lansează rachete și desfășoară consolidări ale forțelor, anticipează o perioadă extrem de tensionată în regiunea Orientului Mijlociu. Specialiștii atrag atenția că orice escaladare ar putea avea consecințe mult mai ample, riscând să escaladeze într-un conflict declanșat nu doar de statele implicate, ci și de grupări regionale și internaționale.
În această situație complexă, regiunea pare să fie în fața unui punct de inflexiune, iar lumea urmărește cu îngrijorare evoluțiile, conștientă de faptul că orice pas greșit poate duce la reaprinderea unor războaie care au consumat deja prea mult sânge și resurse.
