Conform Techzoom.ro: Uniunea Europeană impune, începând cu 2 august 2026, noi reguli stricte privind utilizarea inteligenței artificiale (AI). Obligația principală vizează platformele online și organizațiile care folosesc sisteme AI, cerându-le să marcheze transparent conținutul generat sau modificat artificial. Măsurile vizează, în special, combaterea deepfake-urilor, dar și a imaginilor, videoclipurilor, înregistrărilor audio și textelor create prin AI, inclusiv cele utilizate în scopuri profesionale și publicitare.
Noile reglementări fac parte din strategia europeană de creștere a transparenței în utilizarea inteligenței artificiale și de reducere a riscurilor asociate cu dezinformarea, frauda și manipularea opiniei publice. Regulamentul AI Act stabilește responsabilități clare atât pentru companiile care dezvoltă tehnologiile AI, cât și pentru cele care le integrează în activitățile lor.
Ce impune AI Act de la 2 august
Începând cu data de 2 august 2026, articolul 50 din AI Act intră în vigoare, impunând obligații de transparență. Utilizatorii trebuie informați clar atunci când interacționează cu un sistem de inteligență artificială, iar conținutul generat sau modificat artificial va trebui identificat ca atare. Această etichetare devine obligatorie pentru conținutul sintetic, incluzând format audio, imagine, video și text, precum și pentru materialele de tip deepfake. Deepfake-urile sunt definite ca fiind imagini, videoclipuri sau înregistrări audio extrem de realiste, care imită o persoană, prezentând-o ca spunând sau făcând lucruri care nu s-au întâmplat în realitate.
Responsabilitatea împărțită între dezvoltatori și utilizatori
Noile reguli ale AI Act nu se limitează la dezvoltatorii de sisteme AI, ci împart responsabilitatea între furnizorii acestor sisteme și implementatorii lor, adică organizațiile care le utilizează profesional. Companii precum OpenAI, Google sau Anthropic sunt obligate să își proiecteze sistemele astfel încât conținutul generat să poată fi identificat prin marcaje digitale, inclusiv watermark-uri invizibile și metadate. Acestea vor facilita detectarea automată a materialelor create cu AI.
În paralel, organizațiile care folosesc aceste sisteme au obligația de a informa publicul, în special atunci când publică deepfake-uri sau texte generate de AI pe subiecte de interes public, dacă respectivul conținut nu beneficiază de verificare sau control editorial uman. Acest lucru extinde sfera de aplicare a obligațiilor dincolo de simplii dezvoltatori de tehnologie, vizând și companiile, instituțiile sau platformele care distribuie conținut artificial.
Platforme sociale și publicitate, sub incidența regulilor
Platforme precum TikTok, Facebook și Instagram, care deja utilizează mecanisme proprii de etichetare a conținutului generat cu AI, vor fi afectate de noile reglementări. Obligațiile prevăzute de AI Act sunt mai cuprinzătoare și se aplică tuturor organizațiilor care folosesc inteligența artificială în scop profesional, inclusiv în campanii publicitare și reclame. Scopul principal este ca utilizatorii să poată distinge mai ușor între conținutul autentic și cel creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Comisia Europeană recomandă utilizarea concomitentă a etichetelor vizibile pentru utilizatori și a marcajelor digitale invizibile, pentru a permite atât publicului, cât și instrumentelor specializate să identifice originea artificială a conținutului.
Uniunea Europeană motivează aceste măsuri prin necesitatea de a reduce riscurile de dezinformare, manipulare și fraudă, într-un context în care instrumentele AI generează materiale din ce în ce mai greu de deosebit de cele reale. Progresele rapide ale inteligenței artificiale generative fac posibilă crearea unor imagini, videoclipuri și înregistrări audio extrem de realiste, complicând astfel verificarea autenticității informațiilor distribuite online. Prin impunerea unor obligații uniforme de transparență, UE își propune să crească nivelul de încredere al utilizatorilor și să limiteze impactul conținutului falsificat asupra spațiului public și a proceselor democratice.
Provocări în aplicarea regulilor
Specialiștii subliniază că implementarea acestor prevederi nu va fi lipsită de dificultăți. În prezent, nu există un standard unic pentru identificarea conținutului generat de AI, iar companiile folosesc metode diverse, care nu sunt întotdeauna compatibile. De asemenea, watermark-urile și metadatele pot fi eliminate sau deteriorate în urma editării, comprimării sau redistribuirii fișierelor pe internet, ceea ce poate îngreuna detectarea ulterioară a conținutului artificial. Cu toate acestea, marile companii din domeniu au început deja să integreze sisteme de etichetare.
Regulamentul prevede excepții: materialele create în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional nu vor fi considerate deepfake, atâta timp cât este evident pentru public că nu reprezintă realitatea. De asemenea, sistemele AI introduse pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat aplicându-se începând cu 2 decembrie 2026. Nerespectarea acestor obligații poate atrage sancțiuni financiare.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat un ghid privind aplicarea acestor obligații, care vizează furnizorii și implementatorii sistemelor de inteligență artificială ce interacționează cu publicul sau generează conținut sintetic. Intrarea în vigoare a acestor obligații marchează o etapă importantă în implementarea AI Act și introduce primul cadru european obligatoriu pentru transparența utilizării inteligenței artificiale în conținutul distribuit publicului.
Sursa: Techzoom.ro
