Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că legea ungară care discriminează persoane pe baza orientării sexuale și identității de gen contravine legislației europene. Reacția Parlamentului European (PE) a venit imediat, salutând verdictul și cerând noului guvern ungar să pună în aplicare hotărârea.
O victorie pentru drepturile lgbtiq+
Parlamentul European a transmis că această decizie reprezintă o recunoaștere clară a stigmatizării, intimidării și încălcărilor de drepturi la care a fost supusă comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Tineke Strik, raportoarea PE pentru procedura articolului 7 privind Ungaria, a subliniat importanța ca noul guvern să aplice hotărârea și să restaureze pe deplin drepturile acestei comunități. Orice soluție mai puțin amplă ar afecta credibilitatea reformelor, a menționat aceasta.
Cazul a pornit de la o lege din 2021, prin care Ungaria a restricționat difuzarea anumitor materiale către persoane sub 18 ani. Legea viza materiale care promovează sau descriu ceea ce legea numește „abatere de la identitatea de gen atribuită la naștere, schimbarea de sex sau relațiile între persoane de același sex”. Comisia Europeană a sesizat CJUE, considerând legea o încălcare a regulilor pieței interne, a drepturilor fundamentale și a valorilor Uniunii Europene. Parlamentul European s-a alăturat cauzei în 2023, susținând apărarea drepturilor LGBTQ+ și a libertăților fundamentale.
Implicații mai largi pentru valorile europene
Parlamentul European a subliniat că decizia CJUE are consecințe dincolo de cazul Ungariei. Hotărârea clarifică faptul că valorile Uniunii, stabilite în articolul 2 din Tratatul UE, pot fi nu doar apărate prin mecanisme politice, ci și judecate direct în fața Curții. Eurodeputații au cerut Comisiei Europene să utilizeze această cale ori de câte ori apar încălcări grave și sistematice ale valorilor fundamentale ale Uniunii.
PE a amintit că diversitatea și nediscriminarea sunt valori fundamentale, consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Instituția a denunțat în repetate rânduri reculul valorilor europene în Ungaria, inclusiv în raportul său intermediar din noiembrie 2025 referitor la procedura articolului 7. Această procedură, inițiată în 2018, a exprimat îngrijorări față de măsurile discriminatorii adoptate sub pretextul combaterii „propagandei LGBTIQ+”.
Urmări concrete și viitoare etape
Din perspectiva Parlamentului European, verdictul Curții deschide o nouă etapă, cea a transpunerii efective a hotărârii în drepturi concrete pentru comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria. Dosarul privind legea ungară din 2021 se înscrie într-un conflict mai amplu între instituțiile europene și Budapesta pe teme de stat de drept, drepturi fundamentale și respectarea valorilor prevăzute la articolul 2 TUE.
Hotărârea CJUE este văzută ca un reper pentru confruntarea dintre ordinea juridică a Uniunii și legislațiile naționale considerate incompatibile cu drepturile fundamentale și valorile europene. Parlamentul European insistă asupra necesității de a aplica decizia, pentru a asigura respectarea drepturilor comunității LGBTIQ+ din Ungaria. Tineke Strik a declarat pentru presă că aplicarea acestei decizii de către noul guvern ungar este acum obligatorie.
Sursa: Economistul.ro
