UE se pregătește de criză energetică gravă, reactivând măsuri de urgență din 2022 din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu
Uniunea Europeană se află în alertă maximă privind aprovizionarea cu energie, iar autoritățile pregătesc măsuri de criză din ce în ce mai suspecte pentru a face față perturbărilor create de conflictele din Orientul Mijlociu. După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei, Comisarul pentru Energie, Dan Jorgensen, a anunțat că blocul comunitar ia în calcul reactivarea unor măsuri folosite anterior, în condițiile în care tensiunile din regiune pot provoca o criză prelungită de resurse energetice.
Reacția autorităților: planuri de urgență și recurs la măsuri din 2022
Jorgensen a explicat că, din cauza războiului din Iran, „UE a început să pregătească diferite oportunități și posibilități de gestionare a crizei, chiar mai drastice decât cele din 2022”. În context, comisia europeană va propune limitarea tarifelor de rețea și a taxelor pe energia electrică, măsuri menite să reducă impactul creșterii costurilor și să asigure stabilitatea pe piață.
Comisarul a menționat în mod explicit că nu se știe cât va dura această criză, însă pregătirile trebuie să fie adaptate pentru o perioadă neclară. „Încă de anul trecut, UE a introdus plafonarea prețurilor la gaze, taxe speciale asupra profiturilor companiilor energetice și reduceri voluntare ale cererii. Toate acestea vor deveni, cel mai probabil, parte dintr-un set de măsuri reactivat,” a declarat Jorgensen.
Ce spun experții: riscuri și vulnerabilități pentru Europa
Prețurile la energie din Europa au crescut, în ultimele luni, cu peste 70% față de perioada premergătoare războiului dintre SUA și Iran, accentuând vulnerabilitatea continentului. Dependența acută de importurile de combustibili fosili, în special din Golful Persic, face ca orice perturbare în această zonă să aibă repercusiuni directe asupra prețurilor și disponibilității resurselor.
Specialiștii avertizează că, deși aprovizionarea cu țiței și gaze naturale nu a fost afectată încă de închiderea Strâmtorii Ormuz, riscul de penurie rămâne real, mai ales pentru combustibili rafinați precum kerosenul folosit de avioane sau dieselul pentru autovehicule. Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene la Argus Media, estimează că stocurile din Europa pentru kerosen pot acoperi până la trei luni de cerere, însă această rezervă poate scădea rapid, în cazul în care criza se adâncește.
„Există riscul creșterii prețurilor și apariției penuriei în anumite regiuni. Nu vorbim de o dispariție bruscă a combustibilului, însă volatilitatea pieței va fi accentuată,” explică George. În plus, importurile europene de kerosen provin în proporție de 15% din Orientul Mijlociu, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră în cazul unui conflict prelungit.
Impactul războiului din Iran și măsurile propuse de UE
Războiul din Iran, reluat în atenție de tensiunile din zona Gulfului, afectează prețurile și disponibilitatea produselor petroliere. Într-o scrisoare adresată statelor membre înaintea reuniunii, Dan Jorgensen a cerut reducerea consumului de petrol și gaze, în special în sectorul transporturilor, pentru a preveni o penurie de resurse.
El a sugerat ca guvernele naționale să amâne lucrările de întreținere la rafinării, pentru a păstra fluxurile de aprovizionare și a evita perturbările suplimentare. „Trebuie să acționăm în mod coordonat, ca o Uniune, pentru a minimiza impactul crizei,” a subliniat oficialul european.
Jorgensen a avertizat că, în timp ce riscul unei penurii severe nu este încă real, situația trebuie monitorizată cu atenție. În plus, Comisia Europeană analizează posibilitatea de a intensifica utilizarea biocombustibililor, precum și de a încuraja muncă de acasă și restricții temporare pentru reducerea traficului rutier, aspecte care ar putea ajuta la limitarea cererii.
O criză preventivă în condițiile în care Europa devine tot mai vulnerabilă
Tensiunile din Iran și deciziile luate de UE reamintesc vulnerabilitatea puternică a continentului în fața fluctuațiilor de pe piețele energetice globale. În anii anteriori, crize petroliere majore au fost gestionate prin măsuri de raționalizare, dar, în prezent, Europa pare să se pregătească pentru un scenariu mai complex: o penurie prelungită, cu impact asupra industriei, transporturilor și vieții de zi cu zi.
În tot acest context, Între timp, guvernele europene trebuie să echilibreze măsurile de urgență cu evitarea unei recesiuni energetice, în timp ce încearcă să diversifice sursele de aprovizionare și să reducă dependența față de spațiul geopolitic al Orientului Mijlociu. Rămâne de urmărit dacă acele măsuri anunțate vor fi suficiente pentru a preveni o criză majoră, sau dacă tensiunile regionale vor escalada, generând un impact și mai dur asupra întregii Europe.
Sursa: Digi24
