Instituțiile bucureștene, în plină cumpănire economică, investesc masiv în tehnologie de ultimă generație, ignorând retorica oficială despre austeritate
Finalul anului 2025 a adus în centrul atenției o realitate contrastantă între discursul guvernamental și realitatea achizițiilor din sectorul public. În timp ce oficialii anunță măsuri dure de austeritate și majorări de taxe, instituții publice din București, printre care se numără Centrul Național de Sănătate Mintală și o fundație a Academiei de Științe Agricole, au optat pentru cumpărături spectaculoase de device-uri de ultimă generație. Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, aceste achiziții scot în evidență o nevoie aparent urgentă de comunicare prin cele mai performante dispozitive din piață, în condițiile în care unele dintre acestea costă mai mult decât salariul mediu net din țară.
Investiții controversate în sănătate și cercetare
Cea mai scumpă achiziție identificată vizează Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, aflat în subordinea Ministerului Sănătății. În ultima săptămână a lunii noiembrie, instituția a făcut o comandă de peste 39.000 de lei pentru un pachet format din telefoane mobile premium: un iPhone 17 Pro Max cu memorie de 512GB și două device-uri similare, toate alese în nuanța „Cosmic Orange”, o culoare distinctivă și, oficial, aleasă pentru branding. La acestea, au fost adăugate și trei seturi de AirPods Pro, cu un cost de peste 1.000 de lei fiecare, indicând o preocupare pentru calitatea audio sau, mai probabil, un stil de viață exclusivist impus de modelele de top.
Deși aceste achiziții sunt pliate, după menționarea din SEAP, în cadrul “Programului pentru servicii de sănătate”, modul în care o astfel de dotare ar îmbunătăți actul medical, în condițiile în care prețul unui dispozitiv ajunge să depășească salariul mediu, rămâne un mister. Scepticii ar putea vedea în aceste cheltuieli un derapaj, mai ales în contextul crizei financiare și al discuțiilor despre alocarea prudentă a fondurilor publice.
Cercetare și administrație, în atenția gadgeturilor de lux
Perturbând linia tradițională a achizițiilor pentru utilitate, în privat și în cercetare, se observă și exemplul Fundației „Patrimoniul ASAS”, legată de Academia de Științe Agricole, care a achiziționat de la Apple un iPhone 17 de 256GB, la un preț de peste 4.100 de lei. Deși suma pare relativ moderată, pentru un dispozitiv de ultimă generație achiziționat în prag de sărbători, întrebarea rămâne – de ce un institut științific, destinat cercetării și inovării, investește într-un telefon de lux, mai ales la această scară?
Această tendință nu pare izolată la București. Datele arată că și alte entități publice din țară nu lasă moștenirea anilor de austeritate, ci intră în competiție pentru cele mai noi gadgeturi. În județul Satu Mare, Primăria Tarna Mare a cumpărat opt telefoane iPhone 17 Pro, pentru un total de aproape 44.000 de lei, iar Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Călărași a achiziționat nouă astfel de dispozitive, în valoare totală de aproape 49.000 de lei, la doar câteva săptămâni după lansarea oficială.
Chiar și universitățile de prestigiu, cum ar fi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, au optat pentru modele de top, cumpărând iPhone 17 Pro Max cu o capacitate de stocare de 1TB, rezervat pentru filmări și backupuri de înaltă rezoluție, deși scopul principal al universității nu pare să fie gestionarea conținutului multimedia de lux.
O tendință națională de modernizare sau semn de alarmă?
Fenomenul achizițiilor mastodontice de telefoane scumpe în sectorul public nu pare limitat la București sau la categoriile menționate. Analiștii vorbesc despre o evoluție alarmantă a mentalității instituțiilor publice, unde gadgeturile de ultimă generație par să devină noua normalitate, chiar dacă în alte domenii, resursele se restrâng din cauza crizei fiscale.
Experții se întreabă dacă aceste cheltuieli sunt justificabile sau dacă semnalează un viciu de prioritizare, în condițiile în care ideea de austeritate impune o gestionare mai strictă a fondurilor publice. În timp ce bugetul țării se adaptează unor măsuri de constrângere, aparențele de modernizare continuă, iar aceste achiziții devin, inevitabil, puncte de reflecție asupra valorilor și direcției în care se îndreaptă administrația publică. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, fără respectarea unor limite sau controale mai stricte, această tendință nu se va amplifica, alimentând controversa despre modul în care banii contribuabililor sunt cheltuiți pe gadgeturi de lux, în loc de nevoi prioritare.
