Proiect european de 2,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea semiconductorilor, cu implicarea universitară românească
Universitatea Politehnică București, prin Centrul de Știința Suprafeței și Nanotehnologie, a devenit parte a unui proiect european major, destinat accelerării industriei semiconductorilor pe continent. Acest efort, susținut de o investiție totală de 2,5 miliarde de euro, marchează un pas important în strategia Europeană de reducere a dependenței de produsele din afara continentului și de consolidare a competitivității industriei locale de tehnologie.
Un proiect de anvergură, menit să pună Europa pe harta fabricării de cipuri de ultimă generație
Lansat recent, proiectul NanoIC se înscrie în inițiativa europeană de dezvoltare a cipurilor, cunoscută și sub denumirea de Actul privind cipurile. Această inițiativă, în care participă și instituții de cercetare și companii private din întreaga Europă, vizează crearea unei rețele de linii-pilot pentru fabricarea de semiconductori, tehnologii critice pentru viitorul digital.
Cu o finanțare din fonduri europene în valoare de 700 de milioane de euro și alte 700 de milioane de euro provenind din bugetele guvernelor regionale și naționale, proiectul NanoIC va investi în dezvoltarea de tehnologii avansate. La acestea se adaugă contribuții ale unor lideri mondiali în domeniu, precum compania olandeză ASML, specializată în echipamente pentru litografie, și alte parteneri din industrie.
„Cu această investiție, ne propunem să accelerăm cercetarea și producția de cipuri de generație următoare, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, a vehiculelor autonome, a aplicațiilor medicale și a tehnologiei mobile 6G”, explică reprezentanții proiectului. În contextul geopolitic actual, această inițiativă oferă Europei o șansă reală de a-și consolida poziția în lanțul global de fabricare a semiconductorilor, un sector de strategică importanță pentru securitatea și independența tehnologică.
România devine parte a unui proiect european de vârf în domeniul nanotehnologiei
Un element notabil în acest demers îl reprezintă implicarea centrului de cercetare de la Universitatea Politehnică București, care va contribui la implementarea celei mai avansate tehnologii de litografiere cu ultraviolete. Această tehnologie, implementată pentru prima dată în Europa prin intermediul NanoIC, permite proiectarea și fabricarea de cipuri cu tehnologie de peste doi nanometri, un nivel de precizie extrem de ridicat pentru standardele mondiale.
În acest proiect, România joacă un rol semnificativ, fiind parte a unei rețele de centre de cercetare europene, alături de instituții precum CEA-Leti din Franța, Fraunhofer din Germania, VTT din Finlanda și Institutul Tyndall din Irlanda. Contribuția țării noastre este considerată un pas înainte în direcția păstrării talentelor de înaltă calificare în Europa și în crearea unui ecosistem solid de cercetare și producție.
„Este pentru prima dată în Europa când se implementează o astfel de instalație, capabilă să proiecteze cipuri de ultimă generație”, menționează reprezentanții universitarilor locali. Această inițiativă are potențialul de a transforma România într-un jucător important în industria semiconductorilor, dacă va beneficia de susținerea și investițiile necesare.
Perspectiva pe termen mediu și impactul asupra industriei europene
Cele cinci linii-pilot de cercetare, inclusiv NanoIC, vor fi integrate în strategia de consolidare a lanțului de aprovizionare cu semiconductori de pe continent. Acestea vor permite nu doar cercetarea de laborator, ci și trecerea către producția industrială, în cadrul unui plan de infrastructură menit să reducă dependența Europei de tehnologia asiatică și americană.
Valoarea combinată a acestor proiecte se ridică la 3,7 miliarde de euro, o sumă menită să le ofere cercetătorilor și industriei europene o platformă solidă pentru inovație și competiție globală. În condițiile în care tehnologia chipurilor devine tot mai critică pentru toate sectoarele economiei digitale, inițiative precum NanoIC vor asigura viabilitatea și autonomia industrială a continentului.
Pe termen lung, această infrastructură de vârf, însoțită de un cadru legislativ și de investiții sustinute, are potențialul de a plasa Europa în avangarda tehnologiei mondiale. România, cu universitățile și centrele de cercetare implicate, se poziționează astfel ca un actor de referință în procesul de inovare și dezvoltare a semiconductorilor, aducând noi oportunități de creștere și de dezvoltare economică pe plan local și european.
