Consumul de tutun și produse alternative, precum țigările electronice și vape-urile, continuă să reprezinte o problemă majoră în rândul adolescenților din România. Potrivit unui raport recent, publicat în decembrie, tinerii din țara noastră mențin o rată ridicată de consum, aproape identică cu cea înregistrată în anii anteriori, iar această situație ridică semne de întrebare privind eforturile de prevenire și educație din domeniu.
Consumul de tutun: o constantă în rândul tinerilor români
Raportul intitulat „OCDE Reviews of Health Systems: Romania 2025” scoate în evidență faptul că, între 2014 și 2022, aproape 23% dintre adolescenți au declarat că fumează tutun, fie clasic, fie în forme alternative. Chiar dacă în ultimul deceniu s-au înregistrat mai multe campanii anti-fumat sau inițiative de conștientizare, aceste demersuri nu au avut un impact semnificativ asupra procentajului tinerilor fumători.
„Consumul de tutun chiar și în rândul tinerilor a devenit o preocupare constantă pentru autorități, însă tendința nu pare să se schimbe”, explică specialiștii. Pe lângă tutunul clasic, în același interval de timp, a crescut popularitatea țigărilor electronice și vaporizerelor, considerate de mulți tineri alternative „mai sigure”, deși studiile indică riscuri evidente pentru sănătate.
Evoluție și provocări ale utilizării produselor de tip vape
Creșterea numărului de tineri care utilizează țigări electronice reprezintă o provocare pentru autorități și cadrele medicale. În ciuda reglementărilor mai stricte și a campaniilor de conștientizare, această categorie de produse a câștigat rapid popularitate în rândul elevilor, mai ales în ultimii cinci ani.
„Vape-ul a devenit, pentru mulți adolescenți, o modalitate de a experimenta și de a socializa, dar riscurile pe termen lung sunt încă insuficient cunoscute sau acceptate”, explică un specialist în sănătate publică. Potrivit statisticilor, o parte semnificativă dintre tinerii utilizatori consideră vape-ul ca pe o alternativă mai inofensivă față de țigările tradiționale, însă noile cercetări arată că aceste produsele pot duce la dependență și pot afecta sănătatea pulmonară.
Nerealizarea obiectivelor de prevenție și nevoia de intervenție
Deși autoritățile române au lansat, în ultimii ani, mai multe inițiative pentru reducerea consumului de tutun în rândul tinerilor, rezultatele par a fi mai modeste decât s-ar fi așteptat. Eforturile de a limita accesul la aceste produse în locurile publice sau de a intensifica campaniile de educație în școli trebuie, în continuare, întărite.
Specialiștii trag un semnal de alarmă pentru necesitatea unei abordări multidisciplinare, care să includă implicarea părinților, școlilor și autorităților sanitare. Potrivit experților, lupta împotriva acestei probleme trebuie să fie menită să influențeze nu doar comportamentul tinerilor, ci și percepția asupra riscurilor asociate consumului de produse de tutun și alternative.
În timp ce România se confruntă cu aceste provocări, alte state europene adoptă legislații mai stricte și programe educaționale mai agresive pentru a combate extinderea consumului în rândul adolescenților. În condițiile în care tendințele actuale nu se schimbă, rămâne de văzut dacă autoritățile române vor reuși să își atingă obiectivele de sănătate publică și să reducă semnificativ această problemă, sau dacă consumul de tutun și produse alternative va continua să fie o problemă endemică în rândul tinerilor.
