România face un pas major în lupta împotriva violenței de gen, recunoscând pentru prima dată în legislație fenomenul femicidului. Miercuri, 25 martie, Camera Deputaților a adoptat, definitiv, proiectul de lege care condamnă explicit uciderea femeilor din motive de ură de gen, marcând o schimbare esențială în modul în care statul abordează această problemă gravă. Legea urmează să fie promulgată de președintele României, fiind un punct de cotitură în eforturile de protejare a drepturilor femeilor și de combatere a violenței de gen.
Recunoașterea juridică a femicidului, o soluție pentru o realitate cruntă
Până acum, victimele violenței domestice în România nu aveau o infracțiune distinctă care să reflecte specificitatea uciderii unei femei din motive de ură de gen. În contextul unei societăți în care, anul trecut, au fost înregistrate 66 de femei ucise, cu șase cazuri în București și Ilfov, această legislație nouă aduce o perspectivă clară asupra gravității fenomenului. „Femei ucise doar pentru că sunt femei” explică Victoria Stoiciu, senator și vicepreședinte PSD, una dintre inițiatoarele proiectului, subliniind necesitatea unei recunoașteri legale a acestor crime.
Noua lege introduce măsuri riguroase pentru autorități, precum obligația de a iniția acțiuni penale din oficiu în cazul violenței domestice, precum și implementarea analizei de risc pentru victime. În plus, ea prevede colectarea și raportarea datelor despre cazurile de violență împotriva femeilor, pentru a crea o imagine clară a fenomenului. În același timp, nu se face distincție clară în Codul Penal între femicid și alte forme de omor, fiind prevăzute circumstanțe agravante pentru omorurile din motive de ură de gen, dar nu se introduce o infracțiune distinctă.
Dezbateri și provocări în procesul legislativ
Dezbaterea despre modalitatea de incriminare a femicidului a fost una intensă. Experții și membrii societății civile au fost de părere că o infracțiune separată în Codul Penal, pedepsită cu închisoare pe viață, ar fi cea mai clară și mai dură reacție. Însă, susținătorii proiectului au argumentat că o astfel de abordare ar vulnerabiliza legislația, putânden un risc la Curtea Constituțională, pentru că ar însemna valorificarea diferenței între viața unei femei și a unui bărbat.
În locul unei infracțiuni separate, s-au introdus circumstanțe agravante pentru omor calificat, printre care se numără motivul de ură de gen, dorința de control sau dominare și refuzul unei relații sau separări, toate fiind argumente frecvent întâlnite în cazurile de femicid.
Măsuri de protecție și formare pentru autorități
La nivel practic, legea prevede nu doar sancțiuni mai dure, ci și măsuri concrete pentru echipele de intervenție. Se propun formări speciale pentru polițiști și procurori în domeniul violenței de gen, precum și crearea unor proceduri speciale de judecată, în condițiile în care, adesea, victimele se simt descurajate să depună plângeri, temându-se de lipsa de reacție a autorităților sau de victimizare suplimentară.
Un exemplu halucinant a fost cazul din Teleorman, în care poliția și procurorii au reacționat pasiv chiar după ce o femeie a fost răpită și violată, iar ordinul de protecție emis anterior a fost încălcat cu nonsalantă. astfel de situații demonstrează nevoia stringentă de reforme și de responsabilizare a forțelor de ordine.
Cultura de schimbare, prin presiune și conștientizare
Victoria Stoiciu avertizează că soluția nu stă doar în legislație, ci și în presiunea publică, în curajul societății civile și al parlamentarilor de a readuce în discuție subiectele legate de drepturile femeilor. Ea subliniază că, dacă acum trei ani, o astfel de lege nu putea fi concepută, azi, schimbările par posibile tocmai datorită conștientizării tot mai largi a fenomenului și a impactului social al acestuia.
În același timp, campaniile de dezinformare și fake news-urile care circulă în spațiul public ridică tot mai mult semne de întrebare cu privire la angajamentul statului în combaterea violenței. Trebuie, însă, să ne concentrăm pe promovarea informației corecte, pe aplicarea consecventă a legislației și, cel mai important, pe normele culturale care trebuie schimbate pentru ca femeile să fie, în sfârșit, apărate cu adevărat.
Cu toate acestea, perspectiva rămâne departe de a fi închisă. În timp, este estimată și posibilitatea apariției unei legi penale separate pentru femicid, dar, pentru moment, angajamentul legislativ și social trebuie să vizeze consolidarea măsurilor de protecție, instruirea personalului și schimbarea mentalităților, pentru ca femeile din România să nu mai fie uciise „pentru că sunt femei.”
Sursa: Buletin.de
