Ziua Bărbatului atrage, anual, atenția asupra unei controverse unice în calendarul românesc, fiind asociată, în mod diferit, cu două date: 9 martie și 19 noiembrie. În timp ce oficialii și legislația stabilesc 19 noiembrie drept zi națională, 9 martie rămâne, pentru mulți români, data simbolică a “Ziului Bărbatului” în tradiția populară, învăluită într-un amestec de obiceiuri și semnificații religioase.
De ce 9 martie, data tradițională a bărbăției în folclorul românesc?
Pentru majoritatea celor care cunosc această dată, 9 martie este legată de pomenirea celor 40 de Mucenici din Sevastia, martiri considerați simboluri ale curajului și credinței. În cultura populară românească, această zi a fost și este încă marcată printr-un ritual simbolic: bărbatii trebuie să bea câte un pahar de vin pentru fiecare mucenic, un gest care exprimă rezistența, curajul și solidaritatea masculină.
Preotul Dan Damaschin explică această tradiție: „Acest obicei are rădăcini adânci în sentimentul de respect pentru înaintași și pentru sacrificiul lor. În plus, el păstrează vie memoria acelor valori fundamentale ale curajului și rezistenței.” În unele regiuni ale țării, acest ritual capătă o nuanță mai profundă, devenind și un mod de a transmite tradițiile către noile generații, întărind sentimentul de mândrie legat de identitatea masculină.
Cum a devenit 19 noiembrie data oficială a Zilei Bărbatului?
La nivel legislativ, 19 noiembrie a fost stabilit drept Ziua Bărbatului în România odată cu adoptarea Legii nr. 22/2016. Aceasta nu conferă însă zilei statut de sărbătoare legală sau zi liberă, ci o recunoaștere oficială a importanței contribuției bărbaților în familie, societate și comunitate.
Originea acestei date este internațională. Ziua Internațională a Bărbatului a fost propusă în anii ’90 de profesorul american Thomas Oaster, iar în forma sa actuală a fost relansată în 1999 de istoricul jamaican Jerome Teelucksingh. În lume, evenimentul este celebrat în peste 80 de țări, adaptându-se specificului local, însă având ca scop principal promovarea responsabilității sociale, conștientizarea problemelor specifice bărbaților și sprijinirea unor modele de masculinitate echilibrate.
În România, această zi este mai degrabă un moment de recunoaștere și reflecție, fără imbolduri oficiale de celebrare sau zile libere. Totuși, evenimentul servește ca o oportunitate de a discuta despre rolul masculinității în societate, despre responsabilități și despre modul în care bărbații contribuie la binele comun.
Legături istorice și simbolice: 9 martie, zi a martirilor și a suferinței
Împreună cu ziua tradițională a bărbăției, 9 martie în România capătă și o dimensiune memorială. Tot pe această dată este marcată și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, instituită pentru a cinsti memoria victimelor represiunii comuniste. Acest dublu sens face ca ziua să fie, pentru mulți români, un moment de reflecție profundă asupra libertății, sacrificiului și curajului.
Istoricul și cercetătorii atrag atenția asupra faptului că această combinație de semnificații conferă datei o încărcătură simbolică aparte, deopotrivă religioasă, istorică și socială. Într-o societate în care memoria nostalgiilor și a suferințelor din trecut este vie, aceste evenimente se intersectează pentru a aminti de importanța valorilor fundamentale: libertate, demnitate și solidaritate.
Dezbaterea despre semnificația zilei continuă, însă, independent de interpretări, 9 martie rămâne pentru români un moment încărcat de tradiții, religie și istorie, în timp ce 19 noiembrie devine, oficial, zi a recunoașterii eforturilor și rolului social al bărbaților, într-un context global. În plus, aceste două date oferă societății românești posibilitatea de a reflecta mai profund asupra diversității și complexității identității masculine.
Sursa: Digi24
