Conform Csid.ro: ADN-ul mumificat dezvăluie secretele variolei în America
O echipă internațională de cercetători a obținut o dovadă moleculară directă a prezenței variolei în America, descoperind urme ale virusului în două mumii vechi de aproximativ 500 de ani din Chile. Această descoperire, publicată în revista specializată The Lancet, oferă informații cruciale despre momentul și impactul introducerii variolei pe continentul american.
Analiza genetică a țesuturilor mumificate a permis identificarea unor fragmente de ADN viral, confirmând astfel infectarea indivizilor cu variola cu mult înainte de epidemia majoră care a devastat populațiile indigene în secolele următoare. Până acum, dovezile variolei în Americi erau bazate predominant pe înregistrări istorice și observații medicale.
Semnificația istorică a descoperirii
Descoperirea pune într-o nouă lumină rolul bolilor infecțioase, precum variola, în colonizarea europeană a Americii. Virusul, necunoscut populațiilor indigene, a avut un efect devastator, slăbind rezistența comunităților și facilitând expansiunea europenilor. Studiul sugerează că variola ar fi putut circula pe continent într-o formă mai puțin virulentă sau că primele cazuri au fost sporadic în rândul populației native, înainte de apariția focarelor de mari proporții.
Până în prezent, originile și primele apariții ale variolei în Lumea Nouă au fost subiect de dezbatere. Această cercetare, prin identificarea directă a virusului în mostre biologice antice, oferă o bază științifică solidă pentru înțelegerea acestui aspect istoric complex.
Metodologie inovatoare și implicații
Folosind tehnici avansate de secvențiere genetică, cercetătorii au reușit să extragă și să reconstruiască secvențe virale din țesuturi afectate de procesul de mumificare naturală. Provocarea majoră a constat în degradarea ADN-ului în timp și contaminarea cu ADN modern.
Aceste descoperiri nu numai că lămuresc istoria variolei, dar deschid și noi perspective pentru studiul epidemiilor trecute. Cercetătorii speră să aplice metode similare pentru a investiga prezența altor agenți patogeni în mostre arheologice din diverse regiuni ale lumii.
Studiul a fost realizat în colaborare de oameni de știință de la Universitatea din Santiago, Chile, și de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie.
Sursa: Csid.ro