Conform Digi24: Un studiu desfășurat pe parcursul a 28 de ani în Japonia sugerează că oamenii sunt surprinzător de buni în a estima până la ce vârstă vor trăi, însă o eroare comună duce la o subestimare frecventă a propriei longevitate. Cercetarea, realizată de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat datele a peste 2.000 de adulți cu vârsta de 60 de ani și peste, care au fost întrebați în 1996 despre așteptările lor privind speranța de viață.
Dintre participanții care au oferit o estimare, aproximativ 59% au trăit mai mult decât prevăzuseră, indicând o tendință generală de subestimare a duratei de viață. Această constatare, publicată inițial ca preprint și nefiind încă supusă evaluării inter pares, ridică întrebări interesante despre cum ne percepem propriul viitor și cum aceste percepții ar putea influența deciziile noastre.
Persoanele optimiste, în general, mai longevive
Analiza datelor, care au urmărit participanții timp de până la 28 de ani, a relevat o corelație semnificativă între așteptările legate de speranța de viață și durata reală de supraviețuire. Persoanele care anticipau să mai trăiască mulți ani au avut, în general, o durată de viață mai lungă, chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare factori precum vârsta, sexul, statutul socioeconomic și starea de sănătate.
Această asociere nu demonstrează însă o relație de cauzalitate. Este posibil ca oamenii să își bazeze estimările pe cunoștințe inconștiente despre propria sănătate, obiceiuri sau istoricul familial. Astfel, o persoană care se simte mai sănătoasă ar putea anticipa o viață mai lungă și, concomitent, ar avea șanse mai mari să o și atingă. Studiul, fiind observațional, nu poate confirma că optimismul legat de longevitate prelungește direct viața.
Erori de estimare și factorul „80”
Estimările participanților nu au fost însă extrem de precise. Un model statistic a indicat că fiecare an suplimentar de speranță de viață estimată era asociat cu doar aproximativ 0,12 ani suplimentari de supraviețuire estimată. Acest lucru sugerează că, deși există o legătură, predicțiile individuale nu au fost suficient de precise.
O posibilă explicație pentru erorile de estimare, în special pentru subestimări, ar putea fi legată de utilizarea frecventă a cifrei „80” ca vârstă țintă. Această valoare era apropiată de speranța de viață medie la naștere în Japonia în 1996, sugerând că mulți participanți și-au bazat predicțiile pe o medie generală, ignorând faptul că speranța de viață rămasă la o vârstă înaintată este diferită de cea la naștere.
Impactul asupra deciziilor financiare
Modul în care oamenii își percep propria longevitate poate avea consecințe practice importante, inclusiv în ceea ce privește planificarea financiară. Subestimarea speranței de viață poate duce la o alocare insuficientă de fonduri pentru pensie, în timp ce supraestimarea ar putea genera economii inutile sau chiar dificultăți financiare.
Cercetătorii sugerează că informații mai clare și personalizate despre speranța de viață rămasă, bazate pe vârsta și sexul individului, ar putea ajuta la luarea unor decizii financiare mai bune. O estimare mai realistă a anilor rămași ar putea influența planificarea economiilor, a pensiei și a cheltuielilor pe termen lung.
Studiul are însă limite importante, inclusiv faptul că estimările au fost realizate o singură dată, nepermițând urmărirea modului în care evenimente ulterioare, cum ar fi diagnostice medicale sau decesul unor persoane apropiate, ar fi putut influența percepția. De asemenea, datele au fost colectate exclusiv de la adulți în vârstă din Japonia, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la alte populații sau grupe de vârstă.
Sursa: Digi24
