Judecarea în aceeași zi a unui proces privind suspendarea licenței Realitatea Plus de către Curtea de Apel București (CAB) a stârnit controverse. Instanța a invocat caracterul urgent al cauzei, conform legii, pentru a justifica rapiditatea deciziei. Totuși, datele arată că acest tip de proces este o raritate, ridicând semne de întrebare asupra modului în care au fost soluționate.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a contestat decizia de suspendare a închiderii postului de televiziune. Conform informațiilor disponibile, acesta a înregistrat un recurs și a solicitat urgentarea motivării hotărârii. Lipsa motivării împiedică dosarul să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru judecarea apelului.
Răspunsul curții de apel București
Curtea de Apel București a explicat că a acționat în conformitate cu prevederile legale, invocând urgența soluționării cererii de suspendare a executării unui act administrativ. Potrivit răspunsului transmis, judecătorul a stabilit termenul de judecată pentru aceeași zi din cauza caracterului urgent, prevăzut de articolul 14 din Legea contenciosului administrativ. Articolul respectiv prevede că instanța trebuie să soluționeze cererea de suspendare cu urgență și prioritate.
CAB a subliniat, de asemenea, independența judecătorilor în luarea deciziilor. Stabilirea termenelor de judecată și analiza urgenței sunt atribuții exclusive ale judecătorului, bazate pe lege și pe propria apreciere judiciară. Instanța a mai precizat că dosarul a fost repartizat aleatoriu unui complet specializat în achiziții publice.
Contextul general al dosarelor de suspendare
Statisticile arată o discrepanță semnificativă în termenele de judecată pentru dosarele de suspendare a executării actelor administrative. Din cele 179 de dosare înregistrate la Curtea de Apel București de la începutul anului 2026, majoritatea au primit termene mai mari de 20 de zile. Spre comparație, procesul Realitatea Plus-CNA a fost soluționat în aceeași zi.
Datele centralizate indică faptul că doar 13 dosare au primit termene mai mici de 10 zile, iar altele au avut termene de judecată chiar și după mai bine de 98 de zile. Această diferență accentuează interesul public pentru modul în care a fost gestionat cazul Realitatea Plus.
Reacția CNA și controversele legate de plăți
Mircea Toma, membru CNA, a explicat că decizia Instanței Supreme, invocată ca precedent, nu se aplică în cazul particular al Realitatea Plus. El a susținut că postul de televiziune nu achitase toate amenzile în ziua emiterii deciziei, contrar interpretărilor avocaților.
Toma a confirmat că nu au fost înregistrate toate plățile efectuate de Realitatea Plus, explicând întârzieri în traseul plăților. A menționat că amenzile au fost plătite dintr-un alt cont bancar decât cel al societății care deține licența. Curtea de Conturi a descoperit amenzile neplătite, iar CNA a notificat furnizorii să intre în legalitate. Realitatea Plus a refuzat să plătească, în ciuda acestei notificări.
Sursa: HotNews
