Carol Davila, medicul francez care a pus bazele sistemului medical românesc, a fost nu doar un organizator de geniu, ci și o personalitate complexă, cu bune și rele. Numit în 1853 de domnitorul Barbu Știrbei șef al serviciului sanitar al armatei, Davila a lăsat o amprentă profundă asupra medicinei românești. Dincolo de realizările sale profesionale remarcabile, viața sa a fost plină de contradicții, așa cum reiese din mărturiile vremii.
Fondator al medicinei românești
În 1857, Carol Davila, împreună cu Nicolae Kretzulescu, a înființat Școala Națională de Medicină și Farmacie. Această instituție a pregătit primele generații de medici și farmaciști români, punând bazele învățământului medical din țară. În 1869, școala a evoluat în Facultatea de Medicină din București, prima de acest fel din România. Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din București îi poartă numele, o recunoaștere a moștenirii sale.
Un om cu „o inteligență aproape genială”
Constantin Argetoianu, apropiat al familiei Davila, a descris personalitatea medicului francez ca fiind extrem de complexă. „Davila a fost desigur un mare organizator, un mare animator, un om de o inteligență aproape genială – dar în același timp, cum se întâmplă des în asemenea cazuri, un țicnit”, scria Argetoianu. Medicul avea ieșiri temperamentale, fiind cunoscut pentru accesele sale de furie, inclusiv în fața soției sale.
Davila se certa frecvent cu cei din jur, inclusiv cu însoțitorul său de la Cotroceni. „Cearta continua și când ajungea la paroxism oprea trăsura, își abandona tovarășul și pornea pe jos să se liniștească”, relata Argetoianu. Cu toate acestea, apropierea de a doua sa soție, Ana Racoviță, a mai temperat din stările sale. Spre sfârșitul vieții, însă, s-a certat cu vechii prieteni, Ion C. Brătianu și C. A. Rosetti, dar și cu Regele Carol I, din cauza „ingratitudinii omenești”.
Viața personală a lui Carol Davila
Casa lui Carol Davila, situată la poalele Dealului Cotroceni, era descrisă drept „o casă comodă, dar umedă”. Aici, medicul locuia cu familia, într-o atmosferă mai mult sau mai puțin formală. Argetoianu își amintea cu umor de întâlnirile cu Davila, care îl lua de ureche și glumea pe seama sa. În casa doctorului se adunau rude, prieteni și chiar persoane despre ale căror legături de sânge nu se știa sigur.
Carol Davila a murit la 24 august 1884, lăsând în urmă o moștenire care continuă să influențeze sistemul medical românesc.
Sursa: Descopera
