Mormintele megalitice, impresionante monumente funerare ridicate de strămoșii europeni în perioada neolitică, au încetat să mai fie construite brusc, acum aproximativ 5.000 de ani. Un nou studiu sugerează că această dispariție ar putea fi legată de un declin masiv al populației, posibil cauzat de o combinație de factori, inclusiv o epidemie.
Un grup de cercetători a analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, lângă Paris. Analiza a dezvăluit o schimbare dramatică a populației în două faze distincte. Prima fază, între anii 3200 și 3100 î.Hr., a fost asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, care a început în jurul anului 2900 î.Hr., a inclus indivizi cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței. Această schimbare genetică sugerează o înlocuire a populației.
Dovezi ADN despre un posibil declin al populației
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat Frederik Seersholm, autorul studiului.
Rezultatele cercetărilor sunt în concordanță cu descoperiri similare din alte situri neolitice din Germania, Danemarca și Suedia, unde au fost observate schimbări demografice similare. Aceste date sugerează un declin neolitic extins, cu societățile care construiau morminte megalitice fiind înlocuite ulterior de migranți din sudul Europei sau din stepele eurasiatice.
Pe lângă diferențele genetice, noii veniți au adus și schimbări culturale, inclusiv în practicile funerare. În Bury, de exemplu, corpurile din prima fază erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă, în timp ce în a doua fază nu mai exista această aliniere, iar corpurile erau depuse în poziții chircite.
Ciuma, posibilă cauză a declinului
Cercetătorii încearcă să înțeleagă cauzele acestui declin la scară continentală. Analizând rămășițele umane, au observat un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari în prima fază, sugerând o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. De asemenea, au identificat urme de ADN ale agenților patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a explicat cercetătorul Martin Sikora.
Studiul, publicat în revista Nature Ecology and Evolution, sugerează că abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o anumită perioadă, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.
